7 definiții pentru peripatetic (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERIPATÉTIC, -Ă, peripatetici, -ce, adj. Care este întemeiat de Aristotel, care urmează doctrina lui Aristotel, care aparține peripatetismului, privitor la peripatetism. ♦ (Substantivat) Peripatetician. – Din fr. péripatétique.

PERIPATÉTIC, -Ă, peripatetici, -ce, adj. Care este întemeiat de Aristotel, care urmează doctrina lui Aristotel, care aparține peripatetismului, privitor la peripatetism. ♦ (Substantivat) Peripatetician. – Din fr. péripatétique.

peripatetic, ~ă [At: DRLU / Pl: ~ici, ~ice / E: fr péripatétique, lat peripateticus] 1 a Care este întemeiat de Aristotel. 2 a Care urmează doctrina lui Aristotel. 3 a Care ține de peripatetism. 4 a Privitor la peripatetism. 5 av În felul peripateticienilor. 6-7 smf Peripatetician (1-2).

PERIPATÉTIC, -Ă adj. Referitor la peripatetism, care aparține peripatetismului. // s.m. și f. Adept al peripatetismului; peripatetician. [< fr. péripatétique, cf. lat. peripateticus].

PERIPATÉTIC, -Ă adj. referitor la peripatetism. ◊ (s. m. f.) adept al peripatetismului; peripatetician. (< fr. péripatétique, gr. peripatetikos)

*peripatétic, -ă adj. (vgr. peripatetikós, d. perípatos, plimbare, peripatéo, mă plimb, d. peri, în prejur, și patéo, calc. V. pat 1). Relativ la filosofia luĭ Aristotele, care-șĭ ținea cursurile plimbîndu-se într’un gimnaziŭ de la Atena dedicat luĭ Apóline și numit liceŭ. Subst. Adept al filosofiiĭ luĭ Aristotele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

peripatétic adj. m., s. m., pl. peripatétici; adj. f. peripatétică, pl. peripatétice

peripatétic adj. m., s. m., pl. peripatétici; f. sg. peripatétică, pl. peripatétice

Intrare: peripatetic (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peripatetic
  • peripateticul
  • peripateticu‑
plural
  • peripatetici
  • peripateticii
genitiv-dativ singular
  • peripatetic
  • peripateticului
plural
  • peripatetici
  • peripateticilor
vocativ singular
  • peripateticule
  • peripatetice
plural
  • peripateticilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

peripatetic, -ă (persoană) peripatetică

etimologie: