pedometru sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~re / E: fr pédomètre] 1-2 Instrument de măsură pentru înregistrarea numărului de pași efectuați de un pieton (și a vitezei de deplasare) Si: podometru.

PEDOMETRU, pedometre, s. n. Aparat care înregistrează automat, indicînd numărul de pași făcuți pe o anumită distanță. Vanea soldatul uitase să strămute dintr-o tunică în alta toate instrumentele nichelate care alcătuiau trusa de concentrare a domnului comandant: lanterna electrică, cuțitul de desfăcut cutii de conserve, pedometrul... busola. C. PETRESCU, Î. I 3.

PEDOMETRU s.n. (Tehn.) Podometru. [< fr. pédomètre, cf. lat. pes – picior, gr. metron – măsură].

PEDOMETRU s. n. podometru (1). (< fr. pédomètre)

!pedometru/podometru (aparat de înregistrat pașii) (desp. -me-tru) s. n., art. pedometrul/podometrul; pl. pedometre/podometre

pedometru (aparat de înregistrat numărul de pași) (-me-tru) s. n., art. pedometrul; pl. pedometre

pedometru (instrument de înregistrat pașii) s. n. (sil. -tru), art. pedometrul; pl. pedometre

PEDO-₃ „picior, pas”. ◊ L. pes, pedis „picior” > fr. pédo-, germ. id., engl. id. > rom. pedo-. □ ~graf (v. -graf), s. n., pedometru înregistrator; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument care înregistrează, în număr de pași, distanța parcursă de cineva pe jos.

PEDOMETRU s. v. podometru.

PEDOMETRU s. odometru, podometru.