11 definiții pentru patașcă (monedă) pătașcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PATÁȘCĂ2, pataște, s. f. (Înv.) Pitac2. – Din rus. patacka.

PATÁȘCĂ2, pataște, s. f. (Înv.) Pitac2. – Din rus. patacka.

patașcă2 sf [At: CHIRIȚESCU, GR. 182 / V: pătacică[1] / Pl: ~ște / E: rs пятачка (G lui пятачок)] Veche monedă austriacă de argint, care a circulat și în țările române Si: pitac.

  1. Referința încrucișată recomandă varianta de față în forma: pătaci. Nu este clar care formă este cea corectă. Posibil ca aceasta din urmă să fie incomplet tipărită — LauraGellner

PATÁȘCĂ2, patașce, s. f. Monedă veche de argint; patacă. V. bumașcă. Am fost la doctor și-am scos certificat. Mi-a luat doctorul o patașcă, bașca timbrele și hîrtiile. STANCU, D. 259. Plăti Izvoreanului... două patașce, trei sfanți și o firfirică. CHIRIȚESCU, GR. 182.

pătaci[1] sf vz patașcă2

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: pătacică. Nu este clar care formă este cea corectă. Se pare că aici, această variantă este tipărită incomplet — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

patáșcă s. f., g.-d. art. patáștei; pl. patáște

patáșcă (mijloc de transport, tașcă, monedă) s. f., g.-d art. patáștei; pl. patáște

patașcă (brancardă, monedă) s. f., pl. pătăști (pataște)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PATÁȘCĂ s. pitac. (Moneda austriacă numită ~.)

PATAȘCĂ s. pitac. (Moneda austriacă numită ~.)

Intrare: patașcă (monedă)
patașcă1 (pl. -ște) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patașcă
  • patașca
plural
  • pataște
  • pataștele
genitiv-dativ singular
  • pataște
  • pataștei
plural
  • pataște
  • pataștelor
vocativ singular
plural
pătașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pătașcă
  • pătașca
plural
  • pătaște
  • pătaștele
genitiv-dativ singular
  • pătaște
  • pătaștei
plural
  • pătaște
  • pătaștelor
vocativ singular
plural
patașcă2 (pl. pătăști) substantiv feminin
substantiv feminin (F92)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patașcă
  • patașca
plural
  • pătăști
  • pătăștile
genitiv-dativ singular
  • pătăști
  • pătăștii
plural
  • pătăști
  • pătăștilor
vocativ singular
plural
patașcă3 (pl. -șce) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patașcă
  • patașca
plural
  • patașce
  • patașcele
genitiv-dativ singular
  • patașce
  • patașcei
plural
  • patașce
  • patașcelor
vocativ singular
plural

patașcă (monedă) pătașcă

  • exemple
    • Am fost la doctor și-am scos certificat. Mi-a luat doctorul o patașcă, bașca timbrele și hîrtiile. STANCU, D. 259.
      surse: DLRLC
    • Plăti Izvoreanului... două patașce, trei sfanți și o firfirică. CHIRIȚESCU, GR. 182.
      surse: DLRLC

etimologie: