14 definiții pentru pan (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAN2, pani, s. m. Denumire dată (în Evul Mediu) nobililor polonezi sau, p. gener., marilor boieri români; persoană care purta acest titlu. – Din pol. pan.

pan2 sm [At: ROSETTI, B. 46 / Pl: ~i / E: pn pan] 1 Titlu dat în Evul Mediu nobililor polonezi. 2 Persoană care purta acest titlu Vz magnat. 3 Titlu dat marilor boieri moldoveni. 4 (Mol) Boier care purta acest titlu.

PAN2, pani, s. m. Denumire dată (în evul mediu) nobililor polonezi sau, p. gener., marilor boieri români; persoană care purta acest titlu. – Din pol. pan.

PAN2, pani, s. m. (Învechit) Moșier feudal polonez. ♦ (Prin analogie, în țările romînești) Termen de politețe, folosit pentru a te adresa unui bărbat. Eretele meu! zise el. Văd eu că dumneata, pan Tudor, ești cunoscător. SADOVEANU, O. VII 83. A! d-ta ești, pan Egor?Da, da, eu, pan Ivan. ALECSANDRI, T. 552.

PAN ~i m. Feudal polonez. /<pol. pan

pan n. 1. Domn (la Poloni): Pane, sosit’au cu putere un sol dela Moldova AL.; 2. titlu dat od. marilor boieri: Pan Dumitrașcu Ghica, mare Ban. [Pol. PAN].

1) pan m. (pol. pan. V. jupîn, și moțpan). Vechĭ. Domn, boĭer, nobil la Polonĭ. Titlu boĭeresc la Românĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pan (pani), s. m. – Nobil, magnat, domn (ca formulă de adresare). Pol. pan (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 205); titlu de reverență, înv.Cf. moțpan.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HARD PAN [há:d pæn] (cuv. engl.) s. n. Strat de pământ compact, impermeabil, format la fundul brazdei ca urmare a tasării acesteia de brăzdarul plugului, ce împiedică pătrunderea rădăcinii plantelor în adâncime.

Intrare: pan (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pan
  • panul
  • panu‑
plural
  • pani
  • panii
genitiv-dativ singular
  • pan
  • panului
plural
  • pani
  • panilor
vocativ singular
  • panule
  • pane
plural
  • panilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pan, panisubstantiv masculin

  • 1. în Evul Mediu Denumire dată nobililor polonezi. DEX '09 DLRLC
    sinonime: magnat
    • 1.1. prin generalizare Denumire dată marilor boieri români. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Eretele meu! zise el. Văd eu că dumneata, pan Tudor, ești cunoscător. SADOVEANU, O. VII 83. DLRLC
      • format_quote A! d-ta ești, pan Egor? – Da, da, eu, pan Ivan. ALECSANDRI, T. 552. DLRLC
    • 1.2. Persoană care purta acest titlu. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.