8 definiții pentru pașcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÁȘCĂ, păști, s. f. (Reg.) Tutun de calitate inferioară; mahorcă. – Din ucr. pačka.

PÁȘCĂ, păști, s. f. (Reg.) Tutun de calitate inferioară; mahorcă. – Din ucr. pačka.

PÁȘCĂ s. f. (Mold.) Tutun (de calitate inferioară), mahorcă. Pentru puțină mîncare și cîte-oleacă de pașcă de cea de trei ocă la para slujea toată casa. CREANGĂ, A. 73.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

páșcă (pachet de tutun) (reg.) s. f., g.-d. art. pắștii; pl. păști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÁȘCĂ s. v. mahorcă, pachet.

páșcă f., pl. inuz. ște (rut. pačka, adică „pachețel” de tutun, d. germ. pack, pachet. V. pac 1). Nord. Tutun prost, mahorcă.

páșcă (tutun) s. f., g.-d. art. păștii; pl. păști

pașcă s. v. MAHORCĂ. PACHET.

páșcă, s.f. – (reg.) 1. Legătură din șase bușteni pentru transport (Grai. rom., 2000; Biserica Albă); pachet, colet. 2. Tutun de proastă calitate. – Din ucr. pačka „pachețel” (de tutun) (DEX, MDA) < germ. Pack „pachet” (Scriban).

Intrare: pașcă
substantiv feminin (F85)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pașcă
  • pașca
plural
  • păști
  • păștile
genitiv-dativ singular
  • păști
  • păștii
plural
  • păști
  • păștilor
vocativ singular
plural