păstrăv², ~ă [At: GLOSAR REG. / V: ~ravi, pâstrav / Pl: ~i, ~e / E: cf păstrăv²] 1 a (Buc) Pestriț la culoare. 2 sm (Buc) Piatră pestriță din care se confecționează cutea Si: (reg) prundar. 3 smp (Trs; îf păstravi) Pistrui pe față.

păstrăv¹ sm [At: (a. 1698) IORGA, S. D. X, 307 / V: (reg) ~rav, ~ăg, ~ă, ~râv, ~riv, ~rov, păstru, ~rug, ~ruv, ~ruve, prăstav, prăstăv / A și: ~răv / Pl: ~i / E: bg пъстърва] 1 (Șîc ~-de-Bistrița, ~-de-munte, ~-de-piatră) Pește de apă dulce din familia salmonidelor, cu corpul fusiform, de 20-40 cm lungime, acoperit cu solzi mici, cu spatele verde-măsliniu, stropit cu puncte negre și roșii, care trăiește în apele limpezi și reci de munte, fiind apreciat pentru carnea lui gustoasă Si: (reg) păstran, pătat (Salmo trutta fario). 2 (Iht; îc) ~-american (sau ~-irideu, ~-curcubeu, ~-sămănat) Specie de păstrăv de culoare albastră marmorată, originar din râurile Americii de Nord și care, dezvoltându-se mai repede, se crește în pepinierele piscicole (Salmo trutta iridea). 3 (Iht; îc) ~-de-mare Specie de lostriță care trăiește în mare (Salmo trutta marina). 4 (Iht; îs) ~ icraș Păstrăv femelă în perioada de reproducere. 5 (Iht; îs) ~ lăptaș Păstrăv mascul în perioada de reproducere. 6 (Iht; îc) ~-de-nisip Mreană (Barbus meridionalis peteyi). 7 (Iht; Mun; îf ~ru) Zvârlugă (Cobitis taenia). 8 (Bot; reg; îc) Burete-~ Specie de ciupercă comestibilă care crește în grupuri pe trunchiul arborilor, cu pălăria brună-roșcată, cu lamele albe, cu sporii albi și cu piciorul scurt Si: burete-negru (Pleurotus ostreatus). 9 (Bot; reg; îac) Specie de ciupercă cu pălăria cenușie verzuie sau roșiatică, cu lamele gălbui și cu piciorul galben cu puncte negre (Pleurotus serotinus). 10 (Îe) Doar n-am mâncat ~i N-am înnebunit. 11 (Bot; reg; îc) ~-de-nuc Specie de ciupercă comestibilă cu pălăria cărnoasă în formă de evantai, de culoare galbenă-roșiatică, care crește pe trunchiul nucilor, fagilor sau ulmilor Si: burete-de-nuc (Polyporus squamosus). 12 (Bot; reg; îc) ~i-roșii Ciupercă comestibilă cu pălăria zgrunțuroasă, de culoare roșie, cu porii rotunzi, tot roșii, care crește pe arbori (Polyporus cinnabarinus). 13 (Bot; reg; îc) ~-de-pământ Ciupercă comestibilă moale, fără picior, cu pălăria membranoasă și albă, care crește pe ramuri putrede (Merulius niveus). 14 (Bot; reg; îc) ~-(roșu)-de-stejar Ciupercă comestibilă cu pălăria bombată, purpurie, puțin catifelată, cu piciorul gros și cu dungi sau puncte roșii Si: burete-de-stejar (Fistulina hapatica). 15 (Bot; reg; îc) ~-de-pădure Râșcov (Lactarius deliciosus). 16 (Reg; lpl) Bureți-de-fag (Dryodon erinaceus).

PĂSTRĂV, păstrăvi, s. m. 1. Pește răpitor din familia salmonidelor, nu prea mare, cu corpul îndesat și acoperit cu solzi mici, cu puncte roșii aprinse; trăiește în apele reci și repezi de munte și este apreciat pentru carnea lui gustoasă (Salmo trutta fario). Oarecare mirare și semn de plăcere au arătat oaspeții numai la păstrăvii subțiri ca pumnalele de argint. C. PETRESCU, R. DR. 5. Într-o mînă ținea o botă cu păstrăvi vii, proaspeți și zglobii. ODOBESCU, S. III 212. 2. (Bot.; Mold. și Transilv.) Nume generic dat mai multor specii de ciuperci mari, fără picior sau cu piciorul mic, avînd forma unui evantai cu lamele pe fața inferioară; crește mai ales pe copaci, unele specii fiind comestibile. – Variantă: păstrav s. m.

PĂSTRĂV¹ ~i m. Pește dulcicol răpitor, de talie medie, cu corp îngroșat la mijloc și presărat cu puncte negre și roșii, apreciat pentru carnea lui. /<bulg. păstăvra

PĂSTRĂV² ~i m. Ciupercă comestibilă de forma unei scoici, de culoare cenușie-închisă, care crește pe trunchiuri de copaci. /<bulg. păstăvra

păstrăv m. 1. pește de râuri cu carnea foarte delicată (Salmo fario); 2. ciupercă comestibilă a cării carne albă fragedă are un miros slab și un gust plăcut (Agaricus ostreatus); doar n’am mâncat păstrăvi, doar nu-s nebun! [Serb. PASTRVA, lit. pestriț (după coloarea peștelui și a buretelui)].

păstrăv m. (bg. pŭstŭrva, sîrb. postrva, rus. pestrúha, păstrăv, d. vsl. pĭstrŭ, pestriț; ung. pisztráng, ngr. péstrova. V. păstrugă, pestriț, pistru, pistruĭ). Un fel de pește mic (salmo fario) care trăĭește în rîurile de munte (V. lostriță și hîrzob). Păstrăv de mare, alabalîc, un fel de pește marin (salmo salar labrax). Nord. Un fel de cĭupercĭ care cresc maĭ ales pe fagĭ și-s dezvoltate toamna și ĭarna (pleurótus [saŭ ’agáricus] ostreátus, merúlius niveus și polýporus cinnabárinus). – Și păstrov (Od. Ps. 253), păstru (Buc.) și păstrăg.

păstrav sm vz păstrăv¹

păstravi smp vz păstrăv²

păstrăg sm vz păstrăv¹

păstrâv sm vz păstrăv^1[1] corectat(ă)

păstriv sm vz păstrăv¹

păstrov sm vz păstrăv¹

păstru² sm vz păstrăv¹

păstrug sm vz păstrăv¹

păstruv sm vz păstrăv¹

păstruve sm vz păstrăv¹

pâstrav sn vz păstrăv²

prăstav sm vz păstrăv¹

prăstăv sm vz păstrăv¹

PĂSTRAV s. m. v. păstrăv.

1) păstru m. V. păstrăv.

păstrăv s. m., pl. păstrăvi

păstrăv s. m., pl. păstrăvi

păstrăv s. m., pl. păstrăvi

păstrăv.

PĂSTRĂV s. v. burete-de-nuc.

PĂSTRĂV s. 1. (IHT.; Salmo trutta fario) (reg.) păstran, pătat. 2. (IHT.) păstrăv de mare (Salmo trutta labrax) = (reg.) alabalâc. 3. (BOT.; Pleurotus ostreatus) burete-negru.

păstrăv s. v. BURETE-DE-NUC.

PĂSTRĂV s. 1. (IHT.; Salmo trutta fario) (reg.) păstran, pătat. 2. (IHT.) păstrăv de mare (Salmo trutta labrax) = (reg.) alabalîc. 3. (BOT.; Pleurotus ostreatus) burete-negru.

PĂSTRĂV-DE-PĂDURE s. v. râșcov.

păstrăv-de-pădure s. v. RÎȘCOV.

păstrăv (-vi), adj. – 1. Pestriț, plin de pete. – 2. (S. m.) Pește (Salmo fario). – 3. (S. m.) Diferite ciuperci care cresc în trunchiul arborilor (Polyphorus cynnabarinus; Merulius niveus; Pleurotus ostreatus). – Var. păstru. Mr. pestravă. Sl. pĭstrŭ „pătat” (Cihac, II, 253; Conev 42, 53), cf. bg. pestrăva, slov. postrva, sb. pastrva, ceh. pstruch, pol. pstrag, mag. pisztrang, ngr. πέστροφα. Primul sens apare în Trans. de V. și în Basar. (ALR, I, 26); cf. păstrugă, pestriț, pistru.

păstrăv, -ă, adj., s.m. (reg.) 1. (adj.) pestriț la culoare (ca păstrăvul). 2. (s.m.) piatră pestriță pentru cute; prundar. 3. (s.m. la pl.) pistrui pe față.

PĂSTRĂV (< bg., scr.) s. m. 1. Pește salmonid dulcicol, de 20-40 cm lungime, cu spatele verde-măsliniu, presărat cu pete negre și roșii, și cu burta gălbuie; gura este mare, cu dinți puternici (Salmo trutta fario). Are carnea gustoasă. Trăiește în România, în ape limpezi și reci de munte. Sin. păstrăv de munte, păstrăv indigen. ◊ P.-curcubeu sau p. american = pește salmonid de 25-30 cm, cu spatele albăstrui-violet și cu o dungă lată, roz-sidefie în lungul corpului (Salmo gairdneri iredeus). Originar din America de Nord. În România trăiește în crescătorii speciale, dar a fost introdus și în unele ape curgătoare. ◊ P. de lac = pește salmonid de c. 60 cm lungime, cu pete circulare portocalii sau ruginii pe corp (Salmo trutta lacustris). Introdus în România în câteva lacuri de munte. ◊ P. de mare = pește teleostean salmonid marin, de c. 20-30 cm lungime, cu numeroase puncte și pete portocalii pe pe spate și în lungul corpului (Salmo trutta labrax). Rar în Marea Neagră; pătrunde și pe gurile Dunării. ◊ P. fântânel v. fântânel.. 2. Ciupercă comestibilă din familia agariceelor în formă de scoică, cu sau fără picior, de culoare cenușie-negricioasă (Pleurotus ostreatus). Trăiește pe trunchiurile arborilor, producând un putregai alb al lemnului.