opțiuni
  • info
9 definiții pentru păscare

Explicative DEX

PĂSCARE, păscări, s. f. (Pop.) 1. Păscut; loc de păscut, pășune. 2. (La oină) Situația, atribuția celui (sau celor) care trebuie să servească pe cel (sau pe cei) de la bătaie. – V. paște1.

PĂSCARE, păscări, s. f. (Pop.) 1. Păscut; loc de păscut, pășune. 2. (La oină) Situația, atribuția celui (sau celor) care trebuie să servească pe cel (sau pe cei) de la bătaie. – V. paște1.

păscare sf [At: CONV. LIT. IX, 7 / Pl: ~cări / E: pasc (Pzi paște3)] (Reg) 1 Păscut1. 2 (Ccr) Pășune. 3 (Reg; la jocul cu mingea; îoc bătaie) Însărcinare de a prinde mingea Si: (reg) păscăreală, păscut3 (21).

PĂSCARE, păscări, s. f. 1. (Popular) Păscut; (concretizat) loc de păscut, pășune. 2. (La jocurile de copii) Situația celui (sau celor) care trebuie să servească pe cel (sau pe cei) de la «bătaie».

păscáre f. (d. pasc, ca născare d. nasc). Acțiunea de a paște, păscut. Pășune.

Ortografice DOOM

păscare (pop.) s. f., g.-d. art. păscării; pl. păscări

păscare (pop.) s. f., g.-d. art. păscării; pl. păscări

păscare s. f., g.-d. art. păscării; pl. păscări

Sinonime

PĂSCARE s. v. păscut, pășunare, pășunat.

păscare s. v. PĂSCUT. PĂȘUNARE. PĂȘUNAT.

Intrare: păscare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păscare
  • păscarea
plural
  • păscări
  • păscările
genitiv-dativ singular
  • păscări
  • păscării
plural
  • păscări
  • păscărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păscare, păscărisubstantiv feminin

popular
  • 1. Loc de păscut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păscut pășunat pășune
  • 2. (La oină) Situația, atribuția celui (sau celor) care trebuie să servească pe cel (sau pe cei) de la bătaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.