14 definiții pentru părăsit

PĂRĂSÍT, -Ă, părăsiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Lăsat singur; abandonat. 2. (Despre localități, ținuturi, case etc.) Care a ajuns în stare de paragină, neîngrijit (fiind nelocuit); p. ext. izolat, singuratic; nepopulat, pustiu. 3. (Despre obiecte, obiceiuri etc.) Care a încetat de a mai fi folosit, care nu se mai întrebuințează; p. ext. neglijat, uitat. – V. părăsi.

PĂRĂSÍT, -Ă, părăsiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Lăsat singur; abandonat. 2. (Despre localități, ținuturi, case etc.) Care a ajuns în stare de paragină, neîngrijit (fiind nelocuit); p. ext. izolat, singuratic; nepopulat, pustiu. 3. (Despre obiecte, obiceiuri etc.) Care a încetat de a mai fi folosit, care nu se mai întrebuințează; p. ext. neglijat, uitat. – V. părăsi.

PĂRĂSÍT, -Ă, părăsiți, -te, adj. 1. (Despre ființe, mai ales despre oameni) Lăsat singur, abandonat. Sînt paraponisit, Căci mă văd părăsit. ALECSANDRI, T. I 375. Ibovnică părăsită, Nu gîndi că-mi ești urîtă. JARNÍK-BÎRSEANU D. 157. 2. (Despre o localitate, un ținut etc.) Din care a plecat cineva; nepopulat. V. g o l. Sălașele rămăseseră în bună parte pustii, părăsite, cu vetrele reci. DUMITRIU, N. 199. Palatul acum e părăsit. Eu singură rămas-am cu-acest copil. ALECSANDRI, T. II 172. ♦ (Despre drum, cîmp, țarină etc.) Părăginit, pustiu; p. ext. neumblat, izolat, singuratic. Și tot horhăind el cînd pe o cărare, cînd pe un drum părăsit, numai iată ce iar îi iese spinul înainte. CREANGĂ, P. 202. Stelele dasupra pe lunca părăsită Luceau ca niște candeli aprinse p-un mormînt. ALEXANDRESCU, M. 125. Îmblu pe colnice părăsite. CONACHI, P. 103. 3. (Despre construcții, întreprinderi, unelte) Care a încetat de a mai fi întrebuințat, lăsat în părăsire; p. ext. dărăpănat, ruinat, stricat. Vede o fîntînă mîlită și părăsită. CREANGĂ, P. 287.

GĂINĂ-PĂRĂSÍTĂ s. v. sunătoare.

PĂRĂSÍT adj. 1. v. abandonat. 2. v. pustiu.

PĂRĂSITA-GĂÍNILOR s. v. păpădie.

PĂRĂSÍTĂ s. v. ochiul-boului, pitulice.

PĂRĂSÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PĂRĂSI. 2) (despre regiuni, localități, case etc.) Care a rămas gol, pustiu; nelocuit; nepopulat. 3) Care este neîngrijit; lăsat fără atenție; neglijat. Grădină ~tă. /v. a părăsi

părăsit a. lăsat in uitare. ║ părăsita găinilor f. Bot. păpădie.

părăsít, -ă adj. Dat uĭtăriĭ. Lăsat în voĭa întîmplăriĭ, ruinat: o fîntînă părăsită. Părăsita găinilor, păpădie.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

găină-părăsítă s. v. SUNĂTOARE.

PĂRĂSÍT adj. 1. abandonat, (înv. și pop.) oropsít, (înv. și reg.) năpustít. (Copil ~.) 2. pustiu. (Oraș, loc ~.)

părăsita-găínilor s. v. PĂPĂDIE.

părăsítă s. v. OCHIUL-BOULUI. PITULICE.

Intrare: părăsit
părăsit adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular părăsit părăsitul părăsi părăsita
plural părăsiți părăsiții părăsite părăsitele
genitiv-dativ singular părăsit părăsitului părăsite părăsitei
plural părăsiți părăsiților părăsite părăsitelor
vocativ singular
plural