11 definiții pentru oștean

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OȘTEAN, oșteni, s. m. (Înv. și pop.) Soldat, militar, ostaș. – Oaste + suf. -ean.

OȘTEAN, oșteni, s. m. (Înv. și pop.) Soldat, militar, ostaș. – Oaste + suf. -ean.

oștean sm [At: (cca 1625) GCR I, 72/2 / Pl: ~eni / E: oaste1 + -ean] (Îvp) Militar.

OȘTEAN, oșteni, s. m. (Învechit și arhaizant) Soldat, militar, ostaș. Oșteni tineri și bine legați stăteau drepți înaintea domnului, privindu-l. SADOVEANU, O. VII 17. Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați, Ne succedem generații și ne credem minunați. EMINESCU, O. I 132. Am văzut cu toții cum pașnicul țăran a devenit oștean voinic, oștean viteaz, care se uita la moarte cu dispreț și care a reînviat pe cîmpul de bătălie gloria strămoșilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 239.

OȘTEAN ~eni m. Persoană care face serviciul militar; ostaș; soldat. /oaste + suf. ~ean

oșteán m., pl. enĭ (d. oaste). Rar azĭ. Ostaș, soldat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oștean (înv., pop.) s. m., pl. oșteni

oștean (înv., pop.) s. m., pl. oșteni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OȘTEAN s. militar, ostaș, soldat, (Transilv.) cătană, (în unele colinde) stratiot, (înv.) săgar, voinic.

Intrare: oștean
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oștean
  • oșteanul
  • oșteanu‑
plural
  • oșteni
  • oștenii
genitiv-dativ singular
  • oștean
  • oșteanului
plural
  • oșteni
  • oștenilor
vocativ singular
  • oșteanule
  • oștene
plural
  • oștenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oștean, oștenisubstantiv masculin

  • 1. învechit popular Militar, ostaș, soldat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oșteni tineri și bine legați stăteau drepți înaintea domnului, privindu-l. SADOVEANU, O. VII 17. DLRLC
    • format_quote Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați, Ne succedem generații și ne credem minunați. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
    • format_quote Am văzut cu toții cum pașnicul țăran a devenit oștean voinic, oștean viteaz, care se uita la moarte cu dispreț și care a reînviat pe cîmpul de bătălie gloria strămoșilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 239. DLRLC
etimologie:
  • Oaste + sufix -ean. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.