17 definiții pentru oxida

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OXIDA, oxidez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) combina cu oxigenul; a reacționa cu alte substanțe, cedând electroni. ♦ A (se) acoperi cu oxid; a rugini. – Din fr. oxyder.

OXIDA, oxidez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) combina cu oxigenul; a reacționa cu alte substanțe, cedând electroni. ♦ A (se) acoperi cu oxid; a rugini. – Din fr. oxyder.

oxida vtr [At: MARIN, PR. I, 96/12 / V: (iuz) osi~ / Pzi: ~dez și (înv) oxia[1] / E: fr oxyder] 1-2 A (se) transforma în oxid prin combinare cu oxigenul. 3-4 A (se) acoperi cu oxid Vz a rugini. 5-6 A reacționa cu alte substanțe, cedând electroni. 7-8 (Rar; d. sânge) A (se) încărca cu oxigen prin combinarea cu hemoglobina redusă din globulele roșii Si: a (se) oxigena.

  1. Formă de prezent indicativ extrem de improbabilă. Posibil să fie oxid, prin similitudine cu ud, comand, posed? — cata

OXIDA, oxidez, vb. I. Refl. A se combina cu oxigenul, a se transforma în oxid, a se acoperi cu oxid. V. rugini.

OXIDA vb. I. tr., refl. 1. A (se) combina cu oxigenul; a reacționa cu alte substanțe, cedînd electroni. 2. A (se) acoperi cu oxid, a rugini. [< fr. oxyder].

OXIDA vb. tr., refl. 1. a (se) combina cu oxigenul; a reacționa cu alte substanțe, cedând electroni. 2. a (se) acoperi cu oxid, a rugini. (< fr. oxyder)

A OXIDA ~ez tranz. A face să se oxideze. /<fr. oxyder

A SE OXIDA pers.3 se ~ea intranz. 1) (despre elemente chimice) A intra în reacție cu alte substanțe, cedând electroni. 2) (despre metale) A se acoperi cu oxid; a rugini. /<fr. oxyder

oxidà v. a (se) schimba în oxid: aerul oxidează fierul.

*oxidéz v. tr. (d. oxid). Prefac în oxid saŭ acoper cu o pătură oxidată. V. refl. Mă prefac în oxid: feru se oxidează (ruginește) la umezeală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oxida (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. oxidez, 3 oxidea; conj. prez. 1 sg. să oxidez, 3 să oxideze

oxida (a ~) vb., ind. prez. 3 oxidea

oxida vb., ind. prez. 1 sg. oxidez, 3 sg. și pl. oxidea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OXIDA vb. (CHIM.) a (se) rugini, (pop.) a (se) cocli. (Un metal care s-a ~.)

OXIDA vb. (CHIM.) a (se) rugini, (pop.) a (se) cocli. (Un metal care s-a ~.)

Intrare: oxida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oxida
  • oxidare
  • oxidat
  • oxidatu‑
  • oxidând
  • oxidându‑
singular plural
  • oxidea
  • oxidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oxidez
(să)
  • oxidez
  • oxidam
  • oxidai
  • oxidasem
a II-a (tu)
  • oxidezi
(să)
  • oxidezi
  • oxidai
  • oxidași
  • oxidaseși
a III-a (el, ea)
  • oxidea
(să)
  • oxideze
  • oxida
  • oxidă
  • oxidase
plural I (noi)
  • oxidăm
(să)
  • oxidăm
  • oxidam
  • oxidarăm
  • oxidaserăm
  • oxidasem
a II-a (voi)
  • oxidați
(să)
  • oxidați
  • oxidați
  • oxidarăți
  • oxidaserăți
  • oxidaseți
a III-a (ei, ele)
  • oxidea
(să)
  • oxideze
  • oxidau
  • oxida
  • oxidaseră
osida
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oxida, oxidezverb

  • 1. A (se) combina cu oxigenul; a reacționa cu alte substanțe, cedând electroni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: oxigena
    • 1.1. A (se) acoperi cu oxid. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.