OVĂZ, (1) s. m., (2) s. n., (3) oveze, s. n. 1. S. m. Numele mai multor plante erbacee de nutreț din familia gramineelor, cu paiul drept și cu inflorescența ramificată (Avena). 2. S. n. Spec. (Cu sens colectiv) Semințe de ovăz (1), folosite ca hrană pentru cai. 3. S. n. (La pl.) Lanuri, semănături de ovăz (1). [Var.: ovăs s. m., s. n.] – Din sl. ovesŭ.

ovăz [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 209/16 / V: (pop) ~ăs, (îrg) oves, (reg) ~ăsc / Pl: (8-12) ~uri, oveze / E: slv овєсъ] 1 sm Grup de plante erbacee din familia gramineelor, cu paiul înalt și drept, cu inflorescența ramificată, cultivate ca plante de nutreț și alimentare (Avena sativa orientalis etc.). 2 sm (Îc) ~-sălbatic Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu florile dispuse în panicul egal dezvoltat în toate direcțiile și care crește prin semănături Si: (reg) odos (Avena fatua). 3 sm (Îc) ~-prost sau ~-negru Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu florile dispuse în panicul aproape simplu, unilateral, care crește pe câmp, prin grâne și se cultiva uneori ca plantă de nutreț Si: (reg) odos (Avena strigosa). 4 sm (Îc) ~-negru Ovăz cosit în stare verde pentru nutreț Si: (reg) coșolină. 5 sm (Reg; îc) Iarba ~ului Obsigă (1) (Bromus secalinus). 6 sm (Îc) ~-dulce Flocoșică (1) (Holcus lantanus). 7 sm (Îc) ~-francez Ovăscior (Arrhenatherum elastius). 8 sn (Prc; csc) Semințe de ovăz (1-7), folosite mai ales ca hrană pentru cai. 9 sn (Reg; îs) Pere de ~ Pere murgi. 10 sn (Pop; îe) Nu-i ~ul pentru gâște I se spune cuiva care nu știe să aprecieze un lucru bun. 11-12 sn (Mpl) (Lanuri sau) semănături de ovăz (1-7) Si: (reg) ovăziște (1). 13 sm (Reg; șîc ~-sălbatic) Pir (Agropyrum repens). 14 sna Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 15 sna Melodie după care se execută acest dans.

OVĂZ, (1) s. m., (2) s. n., (3) oveze, s. n. 1. S. m. Numele mai multor plante erbacee de nutreț din familia gramineelor, cu paiul drept și cu inflorescența ramificată (Avena). 2. S. n. Spec. (Cu sens colectiv) Semințe de ovăz (1), folosite ca hrană pentru cai. 3. S. n. (La pl.) Lanuri, semănături de ovăz (1). [Var.: ovăs subst.] – Din sl. ovesŭ.

OVĂZ, ovăzuri și oveze, s. n. 1. (Adesea cu sens colectiv) Plantă erbacee de nutreț din familia gramineelor, avînd paiul drept și inflorescența ramificată, rămurelele fiind terminate cu cîte un spiculeț (Avena sativa); fructul acestei plante. Tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos. CREANGĂ, A. 62. Nu mă da, maică, pe deal, Că se face grîul rar. Ci mă dă, maică, pe șes, Că se face grîul des Și iarba numai ovăz! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. 2. Lanuri semănate cu ovăz. Vîntul iscă vechi aleanuri Prin ovezele sonore. BENIUC, V. 51. Din cauza inundării întregului șes cu ovăzuri, contururile priveliștii se rotunjeau. CĂLINESCU, B. O. I 104. La fîntînă-ntre oveze Se-ntîlnesc două neveste. BIBICESCU, P. P. 75. – Variantă: ovăs (EMINESCU, O. I 147) s. n.

OVĂZ m. 1) Plantă erbacee cerealieră cu tulpina de tip pai și inflorescența în formă de spic, cultivată pentru grăunțele ei, folosite ca nutreț și în alimentație. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. /<sl. ovesu

OVĂS s. m., s. n. v. ovăz.

ovăs s vz ovăz

ovăsc s vz ovăz

oves s vz ovăz

OVĂS subst. v. ovăz.

OVĂS s. n. v. ovăz.

ovăs (est), ovés (Dor. Btș.) și ovăz n., pl. urĭ și ese, eze (vsl. ovesŭ, ovĭsŭ, ovsa, bg. rut. ceh. oves, rus. ovës, pol. owies. V. ofsigă). O plantă graminee ale căreĭ grăunțe, de forma orzuluĭ, se întrebuințează ca nutreț p. caĭ și dintr’a căreĭ făină se fac cataplazme (avéna sativa). – În Mold. și Serbia și ovăsc n., pl. urĭ (după ofsigă).

ovăz¹ (lan de ovăz) s. n., pl. ovăzuri/oveze

ovăz² (bob/lan de ovăz) s. n., (lanuri) pl. oveze

ovăz s. m., s. n., (lanuri) pl. n. oveze

ovăz (ovăs) (semănături de ovăz; câmp de ovăz) s. n., pl. ovăzuri (oveze)

ovăz

ovăz, -zuri.

ovăz-dulce s. v. FLOCOȘICĂ.

ovăz (-zuri), s. n. – Numele unor plante erbacee din familia gramineelor (Avena). – Var. ovăs. Megl. uves. Sl. ovisu, ovesu (Miklosich, Lexicon, 487; Cihac, II, 235), cf. bg. ovisi (Conev 47), slov., ceh. oves, pol. owies. Z final, care nu este în sl., e greu de explicat, dar cf. lituan. aviza, let. duza. – Der. ovăscior, s. m. (plantă furajeră, Arrhenatherum elatius).

ovăz s. n. sg. bani.