otarie sf [At: DL / Pl: ~ii / E: fr otarie] Mamifer carnivor din apele Americii de Sud, asemănător cu foca (Otaria jubata).

OTARIE, otarii, s. f. Mamifer carnivor din apele Americii de Sud, asemănător cu foca (Otaria jubata).

OTARIE s.f. Mamifer carnivor din Oceanul Pacific, asemănător cu foca. [Gen. -iei. / < fr. otarie].

OTARIE s. f. mamifer carnivor din ordinul pinipedelor, asemănător cu foca, dar cu pavilioane la urechi și cu membre mai lungi care îi permit deplasarea cu ușurință pe uscat. (< fr. otarie)

*otárie f. (fr. otarie, cuv. format la 1810 de Péron d. vgr. otárion, urechĭușă. V. otită). Zool. Un fel de focă cu urechĭ aparente și care trăĭește în oceanu Pacific. (Se numește și leŭ de mare).

otarie (desp. -ri-e) s. f., art. otaria (desp. -ri-a), g.-d. art. otariei; pl. otarii, art. otariile (desp. -ri-i-)

otarie (-ri-e) s. f., art. otaria (-ri-a), g.-d. art. otariei; pl. otarii, art. otariile (-ri-i-)

otarie s. f. (sil. -ri-e), art. otaria (sil. -ri-a), g.-d. art. otariei; pl. otarii, art. otariile (sil.-ri-i-)

OTARIE s. v. leu-de-mare.

OTARIE s. (ZOOL.; Otaria byronia) leu-de-mare.