9 definiții pentru osuț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSUȚ, osuțe, s. n. (Rar) Oscior. – Os + suf. -uț.

osuț sn [At: GT (1839), 462/23 / Pl: ~e / E: os + -uț] 1-2 (Îvp; șhp) Oscior (1-2).

OSUȚ, osuțe, s. n. (Pop.) Oscior. – Os + suf. -uț.

OSUȚ, osuțe, s. n. (Popular) Oscior. Frunză verde-osuț de pește, Iubește, badeo, iubește! ȘEZ. X 99.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

osuț (rar) s. n., pl. osuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OSUȚ s. v. ciolănaș, ciolănel, oscior.

osuț s. v. CIOLĂNAȘ. CIOLĂNEL. OSCIOR.

Intrare: osuț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osuț
  • osuțul
  • osuțu‑
plural
  • osuțe
  • osuțele
genitiv-dativ singular
  • osuț
  • osuțului
plural
  • osuțe
  • osuțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

osuț, osuțesubstantiv neutru

  • 1. rar Ciolănaș, ciolănel, oscior. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Frunză verde-osuț de pește, Iubește, badeo, iubește! ȘEZ. X 99. DLRLC
etimologie:
  • Os + sufix -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.