opțiuni
  • info
O definiție pentru ostoiere

Explicative DEX

OSTOIA vb. I v. ostoi.

Intrare: ostoiere
ostoiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostoiere
  • ostoierea
plural
  • ostoieri
  • ostoierile
genitiv-dativ singular
  • ostoieri
  • ostoierii
plural
  • ostoieri
  • ostoierilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ostoi, ostoiescverb

învechit popular
  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alina calma domoli liniști potoli
    • format_quote Chirilă Păun pică tocmai cînd Florica aprindea lampa, abia puțin după ce se ostoise discuția. REBREANU, R. I 280. DLRLC
    • format_quote Femeia îl ostoia, tîrîndu-l de mînă. REBREANU, R. I 177. DLRLC
    • format_quote Noi trîndavi nu sîntem, și nici cele guri n-avem de ostoit. VLAHUȚĂ, CL. 64. DLRLC
  • 2. intranzitiv reflexiv A se opri; a se termina. DEX '09 DEX '98
    sinonime: opri termina înceta
  • comentariu Prezent indicativ și: ostoi. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.