10 definiții pentru ortăci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORTĂCI, ortăcesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A lega tovărășie cu cineva; a se întovărăși, a se asocia. – Din ortac.
ORTĂCI, ortăcesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A lega tovărășie cu cineva; a se întovărăși, a se asocia. – Din ortac.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
ortăci vrt [At: BUDAI-DELANU, LEX. / Pzi: ~cesc / E: ortac] (Reg) 1-2 A (se) asocia. 3-4 A (se) împrieteni. 5-6 A (se) căsători.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORTĂCI, ortăcesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se întovărăși, a lega tovărășie cu cineva. Măi, tu, Gruie, fiul meu, Nu-mi place năravul tău, Cu bețivi te ortăcești Și capu-ți primejduiești. ANT. LIT. POP. I 321.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A SE ORTĂCI mă ~esc intranz. reg. 1) A deveni ortac; a stabili relații de ortăcie; a se întovărăși; a se asocia. 2) A fi în relații de ortăcie (unul cu altul). /Din ortac
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ortăcésc (mă) v. refl. Ban. Mă întovărășesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ortăci (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă ortăcesc, 3 sg. se ortăcește, imperf. 1 sg. mă ortăceam; conj. prez. 1 sg. să mă ortăcesc, 3 sg. să se ortăcească; imper. 2 sg. afirm. ortăcește-te; ger. ortăcindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!ortăci (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ortăcește, imperf. 3 sg. se ortăcea; conj. prez. 3 să se ortăcească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ortăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ortăcesc, imperf. 3 sg. ortăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. ortăcească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORTĂCI vb. v. asocia, grupa, împrieteni, însoți, întovărăși, uni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ortăci vb. v. ASOCIA. GRUPA. ÎMPRIETENI. ÎNSOȚI. ÎNTOVĂRĂȘI. UNI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ortăci, ortăcescverb
- 1. A lega tovărășie cu cineva; a se întovărăși, a se asocia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: asocia întovărăși
- Măi, tu, Gruie, fiul meu, Nu-mi place năravul tău, Cu bețivi te ortăcești Și capu-ți primejduiești. ANT. LIT. POP. I 321. DLRLC
-
etimologie:
- ortac DEX '09 DEX '98