8 definiții pentru ortomănos
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORTOMĂNOS, -OASĂ, ortomănoși, -oase, adj. (Pop.) Ortoman (2). – Ortoman + suf. -os.
ortomănos, -oasă a [At: ȘIO II1, 406 / V: (îrg) io~ / Pl: ~oși, ~oase / E: ortoman + -os] 1 (Pop) Chipeș. 2 Viteaz.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORTOMĂNOS, -OASĂ, ortomănoși, -oase, adj. (În poezia pop.) Ortoman (2). – Ortoman + suf. -os.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
ortomănos a. epitet dat haiducilor (în cântecele oltene): un voinic ortomănos cu un cojoc mare lățos POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iortomănos, ~oasă a vz ortomănos
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ortomănos (pop.) adj. m., pl. ortomănoși; f. ortomănoasă, pl. ortomănoase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ortomănos (pop.) adj. m., pl. ortomănoși; f. ortomănoasă, pl. ortomănoase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ortomănos adj. m., pl. ortomănoși; f. sg. ortomănoasă, pl. ortomănoase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |