6 definiții pentru oratorism

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORATORISM s. n. (Rar) Oratorie. – Orator + suf. -ism.

ORATORISM s. n. (Rar) Oratorie. – Orator + suf. -ism.

oratorism sns [At: ALAS 15 XI, 1936, 1/5 / Pl: ~e / E: orator + -ism] 1-2 (Rar) Oratorie (1-2).

ORATORISM s.n. (Liv.) Oratorie. [Et. incertă].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: oratorism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oratorism
  • oratorismul
  • oratorismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • oratorism
  • oratorismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oratorismsubstantiv neutru

etimologie:
  • Orator + sufix -ism. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.