11 definiții pentru opresor (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPRESÓR, -OÁRE, opresori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care oprimă; asupritor. – Din fr. oppresseur.

OPRESÓR, -OÁRE, opresori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care oprimă; asupritor. – Din fr. oppresseur.

opresor, ~oare smf, a [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~oare / E: fr oppresseur] 1-2 (Persoană) care oprimă Si: asupritor.

OPRESÓR, -OÁRE adj. Asupritor. // s.m. și f. Cel care oprimă. [Cf. fr. oppresseur].

OPRESÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care oprimă; asupritor. (< fr. oppresseur)

OPRESÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care oprimă; care exercită o opresiune; asupritor, exploatator. [Sil. -pre-] /<fr. oppresseur

*opresór, -oáre adj. și s. (lat. op-préssor, -óris). Care oprimă, asupritor: politică asupritoare, asupritoriĭ poporuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

opresór (o-pre-) adj. m., s. m., pl. opresóri; adj. f., s. f. sg. și pl. opresoáre

opresór s. m., adj. m. (sil. -pre-), pl. opresóri; f. sg. și pl. opresoáre, g.-d. sg. art. opresoárei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OPRESÓR adj., s. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, persecutor, prigonitor, (înv.) mâncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forțele ~oare.)

OPRESOR adj., s. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, persecutor, prigonitor, (înv.) mîncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forțele ~.)

Intrare: opresor (adj.)
opresor1 (adj.) adjectiv
  • silabație: o-pre-sor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opresor
  • opresorul
  • opresoru‑
  • opresoare
  • opresoarea
plural
  • opresori
  • opresorii
  • opresoare
  • opresoarele
genitiv-dativ singular
  • opresor
  • opresorului
  • opresoare
  • opresoarei
plural
  • opresori
  • opresorilor
  • opresoare
  • opresoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

opresor, -oare opresoare

etimologie: