10 definiții pentru ofițeresc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OFIȚERESC, -EASCĂ, ofițerești, adj. Care aparține unui ofițer (I 1), privitor la ofițer, de ofițer, ca al ofițerilor. – Ofițer + suf. -esc.

OFIȚERESC, -EASCĂ, ofițerești, adj. Care aparține unui ofițer (I 1), privitor la ofițer, de ofițer, ca al ofițerilor. – Ofițer + suf. -esc.

ofițeresc, ~ească [At: ȚICHINDEAL, F. 106/6 / V: (înv) ~țiresc / Pl: ~ești / E: ofițer + -esc] 1-3 a Care aparține ofițerului (1-3). 4-6 a De ofițer (1-3). 7-9 a Ca de ofițer (1-3). 10 sfa Dans popular în ritm de sârbă. 11 sfa Melodie după care se execută ofițereasca (10). 12 a Alcătuit din ofițeri (1).

OFIȚERESC, -EASCĂ, ofițerești, adj. De ofițer (1), (ca) al ofițerilor. Țin în grajd numai cai ofițerești. CAMILAR, N. II 456.

OFIȚERESC ~ească (~ești) Care ține de ofițeri; propriu ofițerilor. /ofițer + suf. ~esc

*ofițerésc, -eáscă adj. (d. ofițer). De ofițer: cal ofițeresc. Pol ofițeresc (Fam.), pĭesa de 5 fr. înainte de 1916.

ofițiresc, ~ească a vz ofițeresc

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ofițeresc adj. m., f. ofițerească; pl. m. și f. ofițerești

ofițeresc adj. m., f. ofițerească; pl. m. și f. ofițerești

ofițeresc adj. m., f. ofițerească; pl. m. și f. ofițerești

Intrare: ofițeresc
ofițeresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ofițeresc
  • ofițerescul
  • ofițerescu‑
  • ofițerească
  • ofițereasca
plural
  • ofițerești
  • ofițereștii
  • ofițerești
  • ofițereștile
genitiv-dativ singular
  • ofițeresc
  • ofițerescului
  • ofițerești
  • ofițereștii
plural
  • ofițerești
  • ofițereștilor
  • ofițerești
  • ofițereștilor
vocativ singular
plural
ofițiresc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ofițeresc, ofițereascăadjectiv

  • 1. Care aparține unui ofițer, privitor la ofițer, de ofițer, ca al ofițerilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Țin în grajd numai cai ofițerești. CAMILAR, N. II 456. DLRLC
etimologie:
  • Ofițer + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.