12 definiții pentru oficiant (s.m.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OFICIANT, -Ă, oficianți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care oficiază (slujba religioasă). 2. S. m. și f. (Grad de) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat. [Pr.: -ci-ant] – Din fr. offîciant.
oficiant, ~ă [At: HELIADE, O. II, 49 / P: ~ci-ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr officiant] 1-2 a (Rar) Care oficiază (slujba bisericească). 3-4 smf (Înv) (Grad de) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat. 5 smf (Spc) Funcționar la poștă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFICIANT, -Ă, oficianți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care oficiază (slujba bisericească). 2. S. m. și f. (Grad de) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat. [Pr.: -ci-ant] – Din fr. officiant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OFICIANT 2, -Ă, oficianți, -te, s. m. și f. (Ieșit din uz) (Grad de) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OFICIANT, -Ă adj., s.m. și f. (Rar) (Cel) care slujește, care oficiază (o slujbă religioasă). [Pron. -ci-ant. / cf. fr. officiant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFICIANT, -Ă adj., s. m. f. 1. (preot) care oficiază o slujbă religioasă. 2. (grad de) funcționar în unele instituții de stat; (spec.) funcționar de poștă. (< fr. officiant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OFICIANT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care oficiază (o slujbă religioasă). Preot ~. [Sil. -ci-ant] /<fr. officiant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oficiant m. 1. cel ce oficiază la biserică; 2. funcționar: oficianții publici ai averilor Statului; 3. amploiat la poștă: oficiant de clasa I.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*oficiánt, -ă adj. și s. (fr. officiant, part. d. officier, a oficia). Care oficiază. Funcționar de un grad maĭ înalt la poștă, telegraf și telefon.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oficiant (desp. -ci-ant) adj. m., s. m., pl. oficianți; adj. f., s. f. oficiantă, pl. oficiante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oficiant (-ci-ant) adj. m., s. m., pl. oficianți; adj. f., s. f. oficiantă, pl. oficiante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oficiant adj. m., s. m. (sil. -ci-ant), pl. oficianți; f. sg. oficiantă, pl. oficiante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ci-ant
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
oficiant, oficianțisubstantiv masculin oficiantă, oficiantesubstantiv feminin
- 1. (Grad de) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- 1.1. Funcționar de poștă. MDN '00
-
- 2. Cel care slujește, care oficiază (o slujbă religioasă). DN
etimologie:
- officiant DEX '09 DEX '98 DN