14 definiții pentru ofertă
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OFERTĂ, oferte, s. f. 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc.; (concr.) act, document scris prin care se face o astfel de propunere. 2. Cantitate dintr-un bun economic de consum sau dintr-un factor de producție, disponibilă pentru vânzare într-o anumită perioadă și la un anumit preț unitar. – Din it. offerta, germ. Offerte.
ofertă sf [At: POLIZU / V: (înv) ofert sn / Pl: ~te / E: fr offerte, ger Offert] 1 Propunere făcută cuiva în legătură cu cumpărarea unei mărfi, cu angajarea într-o slujbă, cu participarea la o acțiune, la o întreprindere etc. 2 (Pex; ccr) Document în care se face o astfel de propunere. 3 Totalitate a mărfurilor oferite la un moment dat pe piață. 4 (Îs) Cerere și ~ (sau, rar, ~ și cerere) Raport dintre cantitatea de mărfuri aduse pe piață și posibilitatea ca ele să fie cumpărate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFERTĂ, oferte, s. f. 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc.; (concr.) act, document scris prin care se face o astfel de propunere. 2. Totalitatea mărfurilor destinate consumului, aflate în circulație. – Din it. offerta, germ. Offerte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OFERTĂ, oferte, s. f. 1. Propunere făcută de cineva care dorește să vîndă o marfă, să angajeze sau să se angajeze într-un serviciu, să obțină participarea cuiva la o acțiune, la o întreprindere etc.; p. ext. (concretizat) act, document în care se face o astfel de propunere. Grăbește, căci îmi retrag oferta. C. PETRESCU, C. V. 315. Încă nu se hotărîse cine să cînte doina haiducească... Mincu... se oferă el. Oferta e primită. CARAGIALE, O. III 17. 2. Totalitatea mărfurilor oferite la un moment dat pe piață. ◊ Cerere și ofertă (sau, rar, ofertă și cerere) = raportul dintre cantitatea de mărfuri aduse pe piață și posibilitatea de a fi cumpărate. Munca. devenind în societatea noastră o marfă, ea depinde de starea pieții, de legea economică a ofertei și cererii, de concurență, și, dacă în piață va fi mai multă ofertă decît cerere, atunci marfa oferită... e cu desăvîrșire depreciată. GHEREA, ST. CR. II 308.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OFERTĂ s.f. 1. Propunere în legătură cu vînzarea sau cu cumpărarea unei mărfi, cu angajarea într-o slujbă, cu prestarea unui serviciu etc.; (p. ext.) cerere scrisă prin care se face o asemenea propunere. 2. Totalitatea mărfurilor oferite pe piață într-un anumit moment. [< fr. offerte, germ. Offerte, it. offerta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFERTĂ s. f. 1. propunere în legătură cu vânzarea sau cu cumpărarea unei mărfi, cu angajarea într-o slujbă, cu prestarea unui serviciu etc.; document în care se face o astfel de propunere. 2. totalitatea mărfurilor oferite spre vânzare. (< fr. offerte, germ. Offerte, it. offerta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OFERTĂ ~e f. 1) Propunere făcută în legătură cu realizarea unei acțiuni. 2) jur. Act prin care se legalizează o astfel de propunere. 3) Totalitate de mărfuri aflate la un moment dat în circulație. /<it. offerta, germ. Offerte
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ofertă f. ceeace s’oferă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ofértă f., pl. e (it. offerta, oferire, ceĭa ce se oferă, subst. format din part. offerto, offerta, d. offrire, a oferi; fr. offerte și ob. offertoire, o parte din liturghia catolică cînd preutu îĭ oferă luĭ Dumnezeŭ pînea și vinu în ainte de a le sfinți). Acțiunea de a oferi. Ceĭa ce se oferă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofert sn vz ofertă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ofertă s. f., g.-d. art. ofertei; pl. oferte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ofertă s. f., g.-d. art. ofertei; pl. oferte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ofertă s. f., g.-d. art. ofertei; pl. oferte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Ofertă ≠ cerere
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ofertă, ofertesubstantiv feminin
- 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNantonime: cerere
- Grăbește, căci îmi retrag oferta. C. PETRESCU, C. V. 315. DLRLC
- Încă nu se hotărîse cine să cînte doina haiducească... Mincu... se oferă el. Oferta e primită. CARAGIALE, O. III 17. DLRLC
- 1.1. Act, document scris prin care se face o astfel de propunere. DEX '09 DLRLC DN
-
- 2. Cantitate dintr-un bun economic de consum sau dintr-un factor de producție, disponibilă pentru vânzare într-o anumită perioadă și la un anumit preț unitar. DEX '09
- diferențiere Totalitatea mărfurilor destinate consumului, aflate în circulație. DEX '98 DLRLC DN
- 2.1. Cerere și ofertă (sau, rar, ofertă și cerere) = raportul dintre cantitatea de mărfuri aduse pe piață și posibilitatea de a fi cumpărate. DLRLC
- Munca. devenind în societatea noastră o marfă, ea depinde de starea pieții, de legea economică a ofertei și cererii, de concurență, și, dacă în piață va fi mai multă ofertă decît cerere, atunci marfa oferită... e cu desăvîrșire depreciată. GHEREA, ST. CR. II 308. DLRLC
-
-
etimologie:
- offerta DEX '09 DEX '98 DN
- Offerte DEX '09 DEX '98 DN