opțiuni
  • info
2 definiții pentru ocărit

Explicative DEX

OCĂRI vb. IV v. ocărî.

Tezaur

OCĂRIT, -Ă adj. v. ocărît.

Intrare: ocărit
ocărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocărit
  • ocăritul
  • ocăritu‑
  • ocărită
  • ocărita
plural
  • ocăriți
  • ocăriții
  • ocărite
  • ocăritele
genitiv-dativ singular
  • ocărit
  • ocăritului
  • ocărite
  • ocăritei
plural
  • ocăriți
  • ocăriților
  • ocărite
  • ocăritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocărî, ocărăscverb

  • 1. Batjocori, certa, dojeni, mustra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: batjocori certa dojeni mustra
    • format_quote O să mă ocărască mătușa mea. CAMIL PETRESCU, U. N. 137. DLRLC
    • format_quote Baba scoase alte grăunțe, le aruncă, apoi prinse a ocărî găinile îndrăznețe și inima-i creștea de bucurie privindu-și vietățile. DUNĂREANU, CH. 71. DLRLC
    • format_quote Gazda a să înceapă... a ocărî pe bietul țigan bucătar. NEGRUZZI, S. I 239. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Se așeză pe scaun, ocărînd: nu ești bun de nimic, mă. STĂNOIU, C. I. 101. DLRLC
  • 2. A vorbi de rău. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: defăima denigra
    • format_quote Pîra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. ISPIRESCU, L. 347. DLRLC
    • format_quote Nu-i ca fat-ardelenească, Măcar cine ce gîndește, Măcar cum mi-o ocărăște. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.