12 definiții pentru occipital (adj.)

din care

Explicative DEX

OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Os nepereche lat, care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene. 2. Adj. Care aparține occipitalului (1), care se referă la occipital. ◊ Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. – Din fr. occipital.

occipital, ~ă [At: KRETZULESCU, A. 372/3 / Pl: ~i, ~e / E: fr occipital] (Atm) 1 a Situat în partea postero-inferioară a craniului. 2 sn Os care formează partea postero-inferioară a cutiei craniene.

OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Os nepereche lat, care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene. 2. Adj. Care aparține occipitalului (1), care se referă la occipital. ◊ Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. – Din fr. occipital.

OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, adj. Situat în partea dinapoi și de jos a craniului. Regiune occipitală.Mușchiul occipital este separat de regiunea facială. PARHON, O. A. I 168. ♦ (Substantivat, n.) Os care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene.

OCCIPITAL, -Ă adj., s.n. (Os) din partea posterioară și inferioară a craniului. [Pron. oc-ci-. / < fr. occipital, cf. lat. occiput].

OCCIPITAL, -Ă adj., s. n. (os, mușchi, arteră) în partea posteroinferioară a craniului. (< fr. occipital, lat. occipitalis)

OCCIPITAL ~ă ( ~i, ~e) Care se referă la occiput; caracteristic pentru occiput. ◊ (Os) ~ os lat din partea posterioară și inferioară a craniului. /<fr. occipital

*occipitál, -ă adj. (mlat. occipitalis). Anat. De la occiput, al occiputuluĭ: osu occipital. S. n., pl. e. Osu occipital, care formează păretele posterior și inferior al cranĭuluĭ.

Ortografice DOOM

occipital1 adj. m., pl. occipitali; f. occipita, pl. occipitale

occipital1 adj. m., pl. occipitali; f. occipitală, pl. occipitale

occipital adj. m., pl. occipitali; f. sg. occipitală, pl. occipitale

Intrare: occipital (adj.)
occipital1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • occipital
  • occipitalul
  • occipitalu‑
  • occipita
  • occipitala
plural
  • occipitali
  • occipitalii
  • occipitale
  • occipitalele
genitiv-dativ singular
  • occipital
  • occipitalului
  • occipitale
  • occipitalei
plural
  • occipitali
  • occipitalilor
  • occipitale
  • occipitalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

occipital, occipitaadjectiv

  • 1. Care aparține occipitalului, care se referă la occipital. DEX '09 DEX '98 DN
    • format_quote Regiune occipitală. DLRLC
    • 1.1. Situat în partea dinapoi și de jos a craniului. DLRLC DN
    • 1.2. Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „occipital

Visit YouGlish.com