6 definiții pentru obștire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBȘTIRE, obștiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a obști și rezultatul ei; înștiințare, anunțare. – V. obști.

OBȘTIRE, obștiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a obști și rezultatul ei; înștiințare, anunțare. – V. obști.

obștire sf [At: CANTEMIR, HR. 240 / Pl: ~ri / E: obști] (Înv) 1 Unire. 2 Asociație. 3 Anunțare.

OBȘTIRE, obștiri, s. f. (Învechit) înștiințare, știre. Se porni vuietul mulțimii.Să obștească, să obștească... Să auzim obștirea. CAMIL PETRESCU, O. II 682.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obștire (înv.) s. f., g.-d. art. obștirii; pl. obștiri

obștire (înv.) s. f., g.-d. art. obștirii; pl. obștiri

obștire s. f., g.-d. art. obștirii; pl. obștiri

Intrare: obștire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obștire
  • obștirea
plural
  • obștiri
  • obștirile
genitiv-dativ singular
  • obștiri
  • obștirii
plural
  • obștiri
  • obștirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obștire, obștirisubstantiv feminin

  • 1. învechit Acțiunea de a obști și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se porni vuietul mulțimii. – Să obștească, să obștească... Să auzim obștirea. CAMIL PETRESCU, O. II 682. DLRLC
etimologie:
  • vezi obști DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.