obădar [At: LB / V: (reg) obed~ smn, obedariu sn / Pl: (2) ~i, (1, 3) ~e, (rar) ~uri / E: obadă + ~ar] (Reg) 1 sn Sfredel folosit pentru a face găuri în obezi și în butucul roții, unde se fixează spițele Si: (reg) lingura rotarului. 2 sm Dulgher care face obezi. 3 sn Obadă.

OBĂDAR, OBEDAR sm. 🔧 Burghiu cu care se găuresc obezile la roate [o b a d ă].

OBĂDAR, obădare, s. n. Sfredel folosit de rotari pentru a face găuri în obezi.

OBĂDAR ~e n. reg. Sfredel de făcut găuri în obezi. /obadă + suf. ~ar

obedar sm, sn vz obădar

obedariu sn vz obădar

obedár n., pl. e. Sfredel de obezĭ.

obădar (reg.) s. n., pl. obădare

obădar (reg.) s. n., pl. obădare

obădar s. n., pl. obădare

OBĂDAR s. m., s. n. (Regional) 1.S. n. și (rar) m. Sfredel folosit pentru a face găuri în obezi și în butucul roții, unde se fixează spițele; (regional) lingura rotarului. cf. lb, polizu, ddrf, barcianu, h x 33, 317, 356. D-apoi să vedeți pe nunul Cu gîtul său larg ca tunul, Ca butucul cel de roată Cercuită cu fier toată, Găurit cu ohédarul, Nu-l stîmperi nici cu șuștarul. MARIAN, NU. 510, cf. SEVASTOS, n. 290, BREBENEL, gr. p., com. din zagra – năsăud, alr ii 6 644/260. 2. s. m. Dulgher care face obezi. cf. ddrf, barcianu, ALEXiy w. Obedari [sînt] cu totul 6, fac obezi pentru rotarii din localitate, păcală, m. r. 313, cf. alr ii 6484/36. 3. s. n. (Regional) Obadă (II) (Voșlobeni – Gheorgheni). alr i 826/576. – pl.: (2, rar 1) obădari și (1, 3) obădare, (rar) obădaruri (alr ii 6 644/349). – Și: obedar s. m., s. n.; obedariu (lb, tdrg, h xvii 4, alr ii 6 644/102, 250) s. n. – Obadă + suf. -ar.