obscuritate sf [At: ARISTIA, PLUT. / V: (înv) os~ / Pl: ~tăți / E: fr obscurité, lat obscuritas, -atis] 1 Întuneric. 2 (Fig) Lipsă de claritate în idei, în stil etc. 3 (Fig) Lipsă de faimă. 4 Lipsă de strălucire.

OBSCURITATE, obscurități, s. f. 1. Întuneric, întunecime. Stoluri mici treceau prin obscuritatea înserării. SADOVEANU, O. I 410. Lampa... lăsa restul odăiței într-o obscuritate în care și oamenii păreau siluete de umbre. REBREANU, R. I 65. ◊ Fig. M-a dojenit pentru, obscuritatea și trîndăvia în care îmi duc viața. GALACTION, O. I 26. 2. Fig. Lipsă de claritate. Obscuritatea unei fraze.

OBSCURITATE s.f. 1. Întuneric, întunecime. ♦ (Fig.) Neclaritate, confuzie. 2. (Fig.) Condiție, situație obscură, lipsă de renume; mediocritate. [Cf. fr. obscurité].

OBSCURITATE s. f. 1. lipsă de lumină; întuneric, întunecime. 2. (fig.) lipsă de claritate; confuzie. 3. (fig.) condiție, situație obscură. ◊ mediocritate. (< fr. obscurité, lat. obscuritas)

OBSCURITATE ~ăți f. 1) Caracter obscur; întuneric. 2) Lipsă de inteligibilitate. 3) Stare obscură. /<fr. obscurité, lat. obscuritas, ~atis

obscuritate f. 1. întunecime; 2. starea unei persoane obscure: a trăi în obscuritate.

*obscuritáte f. (lat. obscúritas, -átis). Întuneric, întunecime: obscuritatea nopțiĭ. Fig. Starea omuluĭ retras de lume: a trăi în obscuritate. Lipsă de claritate: obscuritatea vorbiriĭ cuĭva.

oscuritate sf vz obscuritate

obscuritate s. f., g.-d. art. obscurității; pl. obscurități

obscuritate s. f., g.-d. art. obscurității; pl. obscurități

obscuritate s. f., g.-d. art. obscurității; pl. obscurități

OBSCURITATE s. v. mediocritate.

OBSCURITATE s. 1. v. beznă. 2. v. întuneric. 3. v. confuzie.

OBSCURITATE s. 1. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, (livr.) tenebre (pl.), (rar) negureală, (Transilv.) șutic, (înv.) întunec, întunericime, (fig.) negru, noapte. (Era o ~ de nepătruns.) 2. întunecime, întuneric, umbră. (~ nopții se întinde peste natură.) 3. confuzie, imprecizie, neclaritate, nelămurire, neprecizie, (fig.) nebulozitate. (~ în exprimare.)

obscuritate s. v. MEDIOCRITATE.

Obscuritate ≠ claritate, lumină, strălucire