10 definiții pentru oarece (adj.) oareșice


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OARECÉ pron. nehot., adj. pron. nehot. (Pop.) l. Pron. nehot. Un lucru oarecare, neidentificat sau neprecizat mai îndeaproape. 2. Adj. pron. nehot. Ceva, oareceva; oareșice. ♦ (Adverbial) Puțin, câtva. – Oare + ce.

oarece [At: COD.VOR. 52/14 / V: (îrg) ~rice, (înv) ~ci, va~, varice, vre~, (reg) ~rici, ~rce, orice, voa~ / A și: oarece / E: oare1 + ce] 1 pnh (Îrg) Un lucru oarecare, neindentificat sau neprecizat mai îndeaproape Si: ceva, (înv) oareceva, (pop) oareșice. 2 (Îrg; îe) A avea ~ (pe cineva) A fi supărat pe cineva. 3 pnh (Îrg) Orice. 4 anh (Îrg) Oarecare (5). 5 anh (Înv) Indiferent ce. 6 av (Înv) Puțin. 7 av (Înv) Întrucâtva.

OARÉCE pron. nehot. (Învechit și regional) Ceva. Are sări spuie oarece, negreșit, are să-i dea o povață. ARGHEZI, P. T. 60. ◊ (Adverbial) Puțin, cîtva. Iar hamalul fiind mai obraznic, și oarece mai îndrăzneț îi zise. GORJAN, H. 1 99. – Variantă: oareșicé (pronunțat oa-reși-) pron. nehot.

OAREȘÍCE pron. nehot. v. oarece.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!oarecé (ceva) (pop.) adj. pr. invar., pr. invar.

Intrare: oarece (adj.)
adjectiv invariabil (I9)
  • oarece
oareșice1 (adj.) adjectiv pronominal invariabil
  • silabație: oa-reși-ce
adjectiv invariabil (I9)
  • oareșice

oarece (adj.) oareșice

etimologie:

  • Oare + ce
    surse: DEX '98 DEX '09