2 definiții pentru năstăvit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năstăvit, ~ă a [At: ALR I, 1517/49 / Pl: ~iți, ~e / E: ns cf stăvi] (Ban; d. copii) Neastâmpărat (1).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năstăvit, năstăvită, adj. (reg.; despre copii) neastâmpărat, nepotolit.

Intrare: năstăvit
năstăvit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năstăvit
  • năstăvitul
  • năstăvitu‑
  • năstăvi
  • năstăvita
plural
  • năstăviți
  • năstăviții
  • năstăvite
  • năstăvitele
genitiv-dativ singular
  • năstăvit
  • năstăvitului
  • năstăvite
  • năstăvitei
plural
  • năstăviți
  • năstăviților
  • năstăvite
  • năstăvitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)