9 definiții pentru numărat (s.n.)
Explicative DEX
NUMĂRAT1 s. n. Numărare. – V. număra.
NUMĂRAT1 s. n. Numărare. – V. număra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
numărat1 sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: (rar) ~uri / E: număra1] 1-3 Numărare (1-3). 4 (Înv) Calcul. 5 Numărare (5). 6 (Înv) Enumerare. 7 Numărare (7). 8 (Reg; îe) Nu-i vreme de ~ Nu este vreme de pierdut. 9-15 Numărare (9-15).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUMĂRAT I. adj. p. NUMĂRA: bob ~ 👉 BOB ¶¶ C. 👉 NENUMĂRAT, care nu se poate număra, fără număr: o mulțime ~ă. II. sbst. Faptul de a număra.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NUMĂRAT1 s. n. Numărătoare. Număratul cărților.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
numărat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
numărat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
numărat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NUMĂRAT s. numărare, numărătoare, (pop.) numărătură, (înv.) socoteală, socotință. (~ul banilor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NUMĂRAT s. numărare, numărătoare, (pop.) numărătură, (înv.) socoteală, socotință. (~ banilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
număratsubstantiv neutru
- 1. Numărare, numărătoare, numărătură, socoteală, socotință. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: numărare numărătoare numărătură socoteală socotință
- Număratul cărților. DLRLC
-
etimologie:
- număra DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.