7 definiții pentru nucar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nucar sm [At: ISPIRESCU, ap. TDRG / Pl: ~i / E: nucă + -ar] 1 (Reg) Jucător priceput la jocul în nuci. 2 Amator de jocul în nuci. 3 (Orn; reg) Alunar (Nucifraga caryocatactes). 4 Gândac mic care își depune ouăle în alune (Balaminus nucum).

NUCÁR, nucari, s. m. 1. (Ornit.) Alunar. 2. Gîndac mic cu trompă, care își depune ouăle în alune, larva lui consumînd sîmburele (Balaminus nucum).

NUCÁR ~i m. 1) reg. Pasăre sedentară de munte, de talie medie, cu cioc puțin încovoiat spre vârf, cu coadă lungă și cu pene negre (care se hrănește cu alune, ghindă, semințe de conifere etc.); alunar; gaiță-de-munte. 2) Gândac mic a cărui larvă se hrănește cu alune. /nuc + suf. ~ar

nucár m. Munt. Vest. Băiat care se pricepe bine să arunce nucile în chĭoc (groapă). V. gĭolar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NUCÁR s. v. alunar, gaiță-de-munte.

nucar s. v. ALUNAR. GAIȚĂ-DE-MUNTE.

Intrare: nucar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nucar
  • nucarul
  • nucaru‑
plural
  • nucari
  • nucarii
genitiv-dativ singular
  • nucar
  • nucarului
plural
  • nucari
  • nucarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nucar

  • 1. ornitologie Pasăre sedentară de munte, de talie medie, cu cioc puțin încovoiat spre vârf, cu coadă lungă și cu pene negre (care se hrănește cu alune, ghindă, semințe de conifere etc.); gaiță-de-munte.
    surse: DLRLC NODEX sinonime: alunar
  • 2. Gândac mic cu trompă, care își depune ouăle în alune, larva lui consumând sâmburele (Balaminus nucum).
    surse: DLRLC

etimologie: