5 definiții pentru novare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NOVA, novez, vb. I. Tranz. (Jur.) A face, a încheia o novație (1). – Din fr. nover, lat. novare.
NOVA vb. I. tr. A supune (o obligație) unei novații. [Cf. fr. nover, lat. novare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A NOVA ~ez tranz. jur. (obligații vechi) A supune unei novații; a face o novație. /<fr. nover, lat. novare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nova vb., ind. prez. 1 sg. novez, 3 sg. și pl. novează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
nova s.f. (reg.) varietate de struguri hibrizi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: novare
novare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
nova, novezverb
etimologie:
- nover DEX '09 DEX '98 DN
- novare DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.