NORMAT, -Ă, normați, -te, adj. 1. Care se efectuează după norme (3) stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme; (despre consum) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. ◊ Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile și instituțiile. 2. Care se conformează unei norme (1), unor reguli obligatorii. – V. norma.

normat, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: normă] 1 Care se conformează unor reguli. 2 Care se efectuează după norme (12) anume stabilite. 3 Care este corespunzător unor norme (12) anume stabilite. 4 (D. consum) Care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. 5 (Îs) Contabilitate ~ă Sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, același în toate întreprinderile și instituțiile.

NORMAT, -Ă, normați, -te, adj. 1. Care se efectuează după norme (3) stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme; (despre consum) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. ◊ Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile și instituțiile. 2. Care se conformează unei norme (1), unor reguli obligatorii. – V. norma.

NORMAT, -Ă, normați, -te, adj. Care se efectuează după norme stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme. Muncă normată. ▭ Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile, pentru a ușura controlul autorităților superioare.

NORMAT, -Ă adj. Care se efectuează după norme stabilite. ◊ (Fin.) Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile. [< norma, cf. fr. normé].

NORMAT, -Ă adj. care se efectuează după norme stabilite. ♦ contabilitate ~ă = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile. (< norma)

normat adj. m., pl. normați; f. sg. normată, pl. normate

Normat ≠ nenormat

NORMAT, -Ă adj. 1. Care se conformează unor reguli. cf. norma (1). cf. lm. Trec, de obicei, drept neutre cuvintele și formele limbii literare, ale limbii normate. vianu, m. 145, cf. 123. 2. Care se efectuează după norme (3) anume stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme; (despre consum) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. Cf bo (1951), 751. 3. (În sintagma) Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile și instituțiile. cf. cv 1950, nr. 4, 49. – pl.: normați, -te. – v. norma.