NIZAM, (I) nizamuri, s. n., (II) nizami, s. m. I. S. n. (în Evul Mediu, în Țările Române). 1. Denumire dată statutului unei bresle în care se specificau drepturile și îndatoririle membrilor acesteia. 2. Normă de lucru fixată printr-un regulament. II. S. m. Soldat turc în termen. – Din tc. nizam.

nizam [At: (a. 1715) ȘIO II₂, 89 / V: ne~, nis~ sn / Pl: (1-5) ~uri, (6-7) ~i / E: tc nizam] (Înv) 1 sn Ordin sau dispoziție dată de o autoritate. 2 sn Normă de lucru fixată printr-un regulament. 3 sn Statut al unei bresle, în care se arătau drepturile și îndatoririle membrilor ei. 4 sn Organizare legiferată a unei țări, a unei raiale, a unui județ, a unei instituții etc. Si: orânduială. 5 sn Armată turcească în termen. 6 sm Soldat turc în termen. 7 sm Titlu dat suveranilor din Hyderbat, în India.

‡NIZAM (pl. -muri) l. sn. Orînduială, organizație: cine va cuteza a face împotriva acestui ~, să se pedepsească strașnic (FIL.). II. sm. 🎖️ Armată regulată în Turcia; soldat turc [tc.].

NIZAM, (I) nizamuri, s. n., (II) nizami, s. m. I. S. n. (în evul mediu, în țările române). 1. Denumire dată statutului unei bresle în care se specificau drepturile și îndatoririle membrilor acesteia. 2. Normă de lucru fixată printr-un regulament. II. S. m. Soldat turc în termen. – Din tc. nizam.

NIZAM, (1) nizami, s. m., (2) nizamuri, s. n. 1. (Învechit și arhaizant) Soldat din armata turcească. Am înțeles... că-i căsăpesc încă nizamii acolo, în redută. SADOVEANU, P. S. 136. Închid de veci nizamii gura, Iar noi îi dăm pe rîpi de-a dura. COȘBUC, P. II 42. În amîndouă forturile de la Rahova pot fi ca la vreo 2000 de nizami. ODOBESCU, S. III 591. 2. Oștire turcească regulată.

NIZAM s.m. Titlu dat suveranilor din Hyderabad (India). [< fr. nizam].

NIZAM ~i m. ist. Soldat turc în termen. /<turc. nizam

nizam m. armată regulată în Turcia (în opozițiune cu bașibuzucii) și soldat turc: în porturile dela Rahova pot fi la vr’o două mii de nizami OD. [Turc. NIZAM].

nizám și nezám n., pl. urĭ (turc. ar. nizam). Vechĭ. Ordin, ordonanță. Lege, regulament. Organizare, constituire. (V. pitac 2). Armată activă în Turcia (nizam). S.m. Soldat din această armată (V. redif, bașbuzuc).

nezam sn vz nizam

nisam sn vz nizam

NEZAM 👉 NIZAM.

nizam¹ (soldat turc) s. m., pl. nizami

nizam¹ (soldat turc) s. m., pl. nizami

nizam (soldat turc) s. m., pl. nizami