7 definiții pentru nituitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NITUITURĂ, nituituri, s. f. Nituire; (concr.) loc unde s-a realizat o nituire. [Pr.: -tu-i-] – Nitui + suf. -tură.
NITUITURĂ, nituituri, s. f. Nituire; (concr.) loc unde s-a realizat o nituire. [Pr.: -tu-i-] – Nitui + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
nituitură sf [At: DM / Pl: ~ri / E: nitui + -tură] 1 Nituire (1). 2 (Ccr) Loc unde se realizează o nituire (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NITUITURĂ, nituituri, s. f. Nituire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NITUITURĂ ~i f. Loc unde s-au pus nituri. /a nitui + suf. ~tură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nituitură (desp. -tu-i-) s. f., g.-d. art. nituiturii; pl. nituituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nituitură (-tu-i-) s. f., g.-d. art. nituiturii; pl. nituituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nituitură s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. nituiturii; pl. nituituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ni-tu-i-
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nituitură, nituiturisubstantiv feminin
- 1. Nituire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nituire
- 1.1. Loc unde s-a realizat o nituire. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- Nitui + sufix -tură. DEX '98 DEX '09