10 definiții pentru nit (tijă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIT1, nituri, s. n. Tijă de metal (cilindrică) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. – Din germ. Niet.

NIT1, nituri, s. n. Tijă de metal (cilindrică) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. – Din germ. Niet.

nit1 sn [At: (a. 1875), ap. TDRG / Pl: ~uri / E: ger Niet] Tijă de metal cilindrică, prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la nituire.

NIT, nituri, s. n. Tijă de metal cilindrică, cu capul de diametru mai mare decît corpul propriu-zis, folosită la îmbinarea prin nituire a pieselor metalice plate, de piele sau de carton.

NIT1 s. n. cui cu capul mare, turtit. (< germ. Niet)

NIT ~uri n. Tijă (de metal moale) cu floare mare la un capăt, folosită la îmbinarea a două piese prin turtirea celuilalt capăt (de obicei, bătându-l cu ciocanul). /<germ. Niet

nit n. cuiu cu vârful turtit cu care se leagă cercurile de fier. [Nemț. NIETE].

nit n., pl. urĭ (germ. niel). Cuĭ scurt și gros care unește doŭă bucățĭ de metal (ghint).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nit s. n., (tijă de metal) pl. níturi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nit (nituri), s. n. – Cui bont. Germ. Niet(e).Der. nitui, vb. (a bate nituri); nituială, s. f. (nituire); nituitor, s. m. (muncitor care nituiește).

Intrare: nit (tijă)
nit2 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nit
  • nitul
  • nitu‑
plural
  • nituri
  • niturile
genitiv-dativ singular
  • nit
  • nitului
plural
  • nituri
  • niturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nit (tijă)

  • 1. Tijă de metal (cilindrică) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00

etimologie: