14 definiții pentru neutraliza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neutraliza [At: I. GOLESCU, C. / P: ne-u~ / Pzi: ~zez, (înv) 3 ~li / E: fr neutraliser] 1 vt A anihila acțiunea unei forțe prin altă forță contrară Si: a contracara, a dejuca, a zădărnici. 2 vt A face inofensiv. 3 vt A reduce la pasivitate, la zero Si: a paraliza. 4-5 vtr (Lin; d. opoziții) A (determina sau) a suferi o neutralizare (5). 6-7 vtr (Chm) (A face să devină sau) a deveni neutru (9) Si: (îvr) a neutrala (1-2). 8 vt (Fiz) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric.

NEUTRALIZÁ, neutralizez, vb. I. 1. Tranz. A pune în imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila acțiunea unei forțe prin altă forță contrară, a contracara, a zădărnici. ♦ Tranz. și refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. 2. Tranz. fact. și refl. (Chim.) A (se) face neutru (4). 3. Tranz. (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neutraliser.

NEUTRALIZÁ, neutralizez, vb. I. 1. Tranz. A pune în imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila acțiunea unei forțe prin altă forță contrară, a contracara, a zădărnici. ♦ Tranz. și refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. 2. Tranz. fact. și refl. (Chim.) A (se) face neutru (4). 3. Tranz. (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neutraliser.

NEUTRALIZÁ, neutralizez, vb. I. Tranz. 1. A pune în imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv; a anihila, a anula, a zădărnici. A neutraliza ofensiva unei armate inamice. 2. (Chim.; cu privire la compuși) A face neutru (4). ♦ (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric.

NEUTRALIZÁ vb. I. tr. 1. A face neutru, inofensiv; a zădărnici (o acțiune, o manifestare etc.). 2. A face neutru (4). ♦ A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric. ♦ tr., refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. [< fr. neutraliser].

NEUTRALIZÁ vb. I. tr. 1. a face neutru, inofensiv; a zădărnici (o acțiune). 2. a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric. II. tr., refl. 1. a (se) face neutru (4). 2. (lingv.) a determina, a suferi o neutralizare. (< fr. neutraliser)

A NEUTRALIZÁ ~éz tranz. 1) A lipsi de posibilitatea de a se manifesta activ; a face neutru, inofensiv. 2) (compuși chimici) A face să devină neutru. ~ o soluție. 3) (corpuri fizice) A lipsi de sarcină electrică. [Sil. ne-u-] /<fr. neutraliser

A SE NEUTRALIZÁ mă ~éz intranz. A deveni neutru. [Sil. ne-u-] /<fr. neutraliser

neutralizà v. 1. a face neutră o sare printr’o operațiune chimică; 2. a deveni neutru, a se anula.

* neutralizéz v. tr. Fac neutral. Chim. Fac neutru: a neutraliza un acid. Fig. Zădărnicesc: a neutraliza planurile cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!neutralizá (a ~) (ne-u-tra-) vb., ind. prez. 3 neutralizeáză

neutralizá vb. (sil. -tra-), ind. prez. 1 sg. neutralizéz, 3 sg. și pl. neutralizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEUTRALIZÁ vb. 1. v. anihila. 2. v. paraliza.

NEUTRALIZA vb. 1. a anihila, a anula, a contracara, a împiedica, a zădărnici. (A ~ efectele nefaste ale...) 2. a anula, a paraliza. (Sfiala îi ~ orice mișcare.)

Intrare: neutraliza
  • silabație: ne-u-tra-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neutraliza
  • neutralizare
  • neutralizat
  • neutralizatu‑
  • neutralizând
  • neutralizându‑
singular plural
  • neutralizea
  • neutralizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • neutralizez
(să)
  • neutralizez
  • neutralizam
  • neutralizai
  • neutralizasem
a II-a (tu)
  • neutralizezi
(să)
  • neutralizezi
  • neutralizai
  • neutralizași
  • neutralizaseși
a III-a (el, ea)
  • neutralizea
(să)
  • neutralizeze
  • neutraliza
  • neutraliză
  • neutralizase
plural I (noi)
  • neutralizăm
(să)
  • neutralizăm
  • neutralizam
  • neutralizarăm
  • neutralizaserăm
  • neutralizasem
a II-a (voi)
  • neutralizați
(să)
  • neutralizați
  • neutralizați
  • neutralizarăți
  • neutralizaserăți
  • neutralizaseți
a III-a (ei, ele)
  • neutralizea
(să)
  • neutralizeze
  • neutralizau
  • neutraliza
  • neutralizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neutraliza

etimologie: