16 definiții pentru nepot
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (2)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEPOT, -OATĂ, nepoți, -oate, s. m. și f. 1. Persoană considerată în raport cu bunicii săi ori cu unchii și mătușile sale. 2. (Fam.; mai ales la voc.) Cuvânt cu care o persoană mai în vârstă se adresează unui tânăr, unei tinere sau unui copil. 3. (De obicei la pl.) Descendent, urmaș. – Lat. nepos, -tis.
NEPOT, -OATĂ, nepoți, -oate, s. m. și f. 1. Persoană considerată în raport cu bunicii săi ori cu unchii și mătușile sale. 2. (Fam.; mai ales la voc.) Cuvânt cu care o persoană mai în vârstă se adresează unui tânăr, unei tinere sau unui copil. 3. (De obicei la pl.) Descendent, urmaș. – Lat. nepos, -tis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nepot, ~oată [At: CORESI, EV. / V: (înv) năp~, nip~ / Pl: ~oți, ~oate / E: ml nepos, -tis] 1-2 smf Persoană considerată (în raport cu bunicii sau) în raport cu unchii și mătușile sale. 3 smf (Rar; îs) ~ de ~ Strănepot. 4 smf (Fam; la vocativ) Cuvânt cu care o persoană se adresează alteia mai tinere sau unui copil. 5 a (Reg; îs) Roi ~ Roi derivat din altul, roit în aceeași vară. 6 smf (Mpl; îcr strănepot) Urmaș. 7 smf (Pop; șîs ~ de buric) Copil considerat în raport cu moașa sa. 8 sf (Pop) Femeie în raport cu moașa care a asistat-o la naștere. 9 smf (Mar; Trs; îs) ~ de fin Fin. 10 sfa (Ban; îs) ~oata iederei Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 11 sfa (Ban; îas) Melodie după care se execută acest dans.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEPOT, nepoți, s. m. 1. Fiul fiului sau al fiicei în raport cu bunicii. Nu poate veni să-și ia nepoții, fiind ocupat la Vieroș. SADOVEANU, A. L. 24. Bunicul meu David... a zis... am să iau nepotul cu mine. CREANGĂ, A. 18. ♦ (Uneori determinat prin «de frate», «de soră», «de văr» sau «de vară») Fiul fratelui sau al surorii ori fiul vărului sau al verișoarei. Fără copii, dar cu un numeros contigent de nepoți și nepoate. C. PETRESCU, C. V. 177. Nici Împăratul Verde nu cunoștea nepoții săi, nici craiul nepoatele sale. CREANGĂ, P. 183. 2. Descendent, urmaș. În fiecare văd un nepot de-al lui Horia, de-al lui Iancu. BENIUC, V. 27. Eu, nepotul lui Păcală, Care-n orice timp și loc Rîd de proști, rîd de Tîndală Și de dracul îmi bat joc. ALECSANDRI, T. I 316. Tatăl meu era nepot viteazului Sfarmă-Piatră. NEGRUZZI, S. I 246. 3. (Popular, mai ales la vocativ) Cuvînt cu care o persoană în vîrstă se adresează unui tînăr sau unui copil. Moș Oprea, baciul, un om bătrîn și înțelept, s-a bucurat de vederea mea... – Nepoate Năstase, s-au schimbat vremile. GALACTION, O. I 64. În ce te bizui, de te îndărjești așa, nepoate? CREANGĂ, A. 57. Am să mă fac, nepoate, din cîrjă buzdugan! ALECSANDRI, P. III 204.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEPOT ~ți m. 1) (și cuvânt de adresare familiară) Fiu al fiului sau al fiicei în raport cu bunicii săi. 2) (uneori urmat de determinativele de frate, de soră, de văr, de vară etc.) Fiu al fratelui sau al surorii în raport cu unchii sau cu mătușile sale. 3) pop. Băiat sau bărbat tânăr. /<lat. nepos, ~tis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nepot m. fiu al fratelui sau al surorii. [Lat. NEPOTEM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nepót, -oátă s. (lat. nepos, nĕpótis, nepot, nepsis, pop. nepóta, nepoată; scr. napât, germ. neffe; it. nipóte, sard. nebode, fr. neveu, cat. nebodo, nabod, sp. nebod. – D. rom. vine ung. nyepota). Fiŭ saŭ fiica frateluĭ saŭ suroriĭ. Fiica saŭ fiica fiuluĭ saŭ fiiciĭ. – V. unchĭ, moș, bunic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
năpot, ~oată smf vz nepot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nipot, ~oată smf vz nepot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nepot s. m., pl. nepoți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nepot s. m., pl. nepoți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nepot s. m., pl. nepoți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nepot (nepoți), s. m. – Persoană considerată în raport cu bunicii săi sau cu unchii și mătușile sale. – Mr., megl., istr. nepot. Lat. nĕpōtem (Pușcariu 1171; Candrea-Dens., 1225; REW 5890), cf. it. nievo, nipote (logud nebode), fr. neveu, cat. nebodo. Confuzia „văr” și „nepot”, ca în it. nipote, este indoeurop., cf. Meillet, Mél. Soc. Ling., IX, 141. Cuvînt de uz general (ALR, I, 171). Der. nepoată, s. f. (și cu sensul de „verișoară”), probabil der. intern (ipoteza unui lat. *nĕpōta, Candrea, Éléments, 11; Pascu, Beiträge, 11 sau *nĕpōtia, REW 5891, nu pare necesară); nepoție, s. f. (înrudire de nepot sau de văr); nepotism, s. n., din fr. népotisme; strănepot, s. m.; strănepoată, s. f. – Din rom. provine mag. nepotya (Edelspacher 20).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CARPENT TUA POMA NEPOTES (lat.) roadele (strădaniile) tale le vor culege nepoții – Vergiliu, „Bucolica”, IX, 50. Trebuie să trudești gândindu-te la cei ce vor veni după tine.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Carpent tua poma nepotes (lat. „Nepoții îți vor culege roadele”) – versul 50 din Egloge (IX) de Vergiliu. Omul nu trebuie să se gîndească numai la dînsul, ci și la urmași: nu numai la clipa de față, ci și la ziua de mîine. Fabulistul francez La Fontaine s-a inspirat din acest vers, pentru fabula sa Le vieillard et les trois jeunes hommes (Bătrînul și cei trei flăcăi) unde exprimă o idee similară: Mes arrière-neveux me devront cet ombrage (Strănepoții mei se vor folosi de acest umbrar). LIT
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
nepot, nepoți s. m. (intl.) om prost, ușor de înșelat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nepotu’ lui pește expr. (iron., peior.) rudă a unei persoane sus-puse.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M3-oa) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
nepot, nepoțisubstantiv masculin nepoată, nepoatesubstantiv feminin
- 1. Persoană considerată în raport cu bunicii săi ori cu unchii și mătușile sale. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: nepoțel
- Nu poate veni să-și ia nepoții, fiind ocupat la Vieroș. SADOVEANU, A. L. 24. DLRLC
- Bunicul meu David... a zis... am să iau nepotul cu mine. CREANGĂ, A. 18. DLRLC
- I-a spus Marioara Irinii, nepoata bucătăresei de la curte. REBREANU, R. I 237. DLRLC
- Nepoată-ți e? Și-a arătat Spre fată. COȘBUC, P. I 230. DLRLC
- Fără copii, dar cu un numeros contigent de nepoți și nepoate. C. PETRESCU, C. V. 177. DLRLC
- Nici Împăratul Verde nu cunoștea nepoții săi, nici craiul nepoatele sale. CREANGĂ, P. 183. DLRLC
- Creșteți flori și nu-nfloriți Că mie nu-mi trebuiți Că n-am frați să vă-ngrădească, Nici surori să vă plivească, Nici nepoate Să vă poarte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 210. DLRLC
- 1.1. (Uneori determinat prin «de văr» sau «de vară») Fiul / fiica vărului sau a verișoarei. DLRLC
-
- 2. Cuvânt cu care o persoană mai în vârstă se adresează unui tânăr, unei tinere sau unui copil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Moș Oprea, baciul, un om bătrîn și înțelept, s-a bucurat de vederea mea... – Nepoate Năstase, s-au schimbat vremile. GALACTION, O. I 64. DLRLC
- În ce te bizui, de te îndărjești așa, nepoate? CREANGĂ, A. 57. DLRLC
- Am să mă fac, nepoate, din cîrjă buzdugan! ALECSANDRI, P. III 204. DLRLC
- Dragele mele nepoate, Nu vă pot juca pe toate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362. DLRLC
-
- 3. Descendent, urmaș. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: descendent urmaș
- În fiecare văd un nepot de-al lui Horia, de-al lui Iancu. BENIUC, V. 27. DLRLC
- Eu, nepotul lui Păcală, Care-n orice timp și loc Rîd de proști, rîd de Tîndală Și de dracul îmi bat joc. ALECSANDRI, T. I 316. DLRLC
- Tatăl meu era nepot viteazului Sfarmă-Piatră. NEGRUZZI, S. I 246. DLRLC
-
etimologie:
- nepos, -tis DEX '09 DEX '98