opțiuni
  • info

6 definiții pentru nemuritor (ființă)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMURITOR, -OARE, nemuritori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (în unele concepții religioase și în basme) (Ființă, suflet) care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. 2. S. m. Spec. Zeu, Dumnezeu. 3. Adj. Care este menit să reziste timpului, care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nepieritor. – Pref. ne- + muritor.

nemuritor, ~oare [At: (a. 1650) GCR I, 146/38 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + muritor] 1 a Care nu cunoaște moarte Si: etern, veșnic, (îvr) nemuricios, (înv; nob) nemortac. 2 sm (Mtp) Ființă care trăiește veșnic. 3 sm (Spc) Zeu. 4 sm (Spc) Dumnezeu. 5 a Care este menit să reziste timpului. 6 a Care este menit să trăiască veșnic în amintirea oamenilor Si: etern, nepieritor (2), veșnic, (înv) nemort (2). 7 a Care este destinat gloriei, celebrității eterne Si: etern, nepieritor (2), veșnic, (înv) nemort (3). 8 sf (Bot) Imortelă (Helychrysum bracteatum). 9 sf (Bot) Imortelă (Xeranthemum annum).

NEMURITOR, -OARE, nemuritori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (În unele concepții religioase și în basme) (Ființă, suflet) care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. 2. S. m. Spec. Zeu, Dumnezeu. 3. Adj. Care este menit să reziste timpului, care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nepieritor. – Ne- + muritor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nemuritor adj. m., s. m., pl. nemuritori; adj. f., s. f. sg. și pl. nemuritoare

nemuritor adj. m., s. m., pl. nemuritori; adj. f., s. f. sg. și pl. nemuritoare

nemuritor adj. m., s. m., pl. nemuritori; f. sg. și pl. nemuritoare, g.-d. sg. art. nemuritoarei

Intrare: nemuritor (ființă)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemuritor
  • nemuritorul
  • nemuritoru‑
plural
  • nemuritori
  • nemuritorii
genitiv-dativ singular
  • nemuritor
  • nemuritorului
plural
  • nemuritori
  • nemuritorilor
vocativ singular
  • nemuritorule
plural
  • nemuritorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nemuritor, nemuritorisubstantiv masculin
nemuritoare, nemuritoaresubstantiv feminin

  • 1. (În unele concepții religioase și în basme) Ființă, suflet care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Prefix ne- + muritor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.