9 definiții pentru nemușug

Explicative DEX

nemușug sn [At: MÂNDRESCU, UNG. 175 / V: ~mișug, ~moșag, ~mșug / Pl: ~uri / E: neam] (Reg) 1 Legătură de familie. 2 Înrudire. 3 Rudă. corectat(ă)

NEMUȘUG, nemușuguri, s. n. (Regional) 1. Legătură de familie, rudenie. În puterea nemușugului, venea tare adesa pe la curtea boierească. I. CR. III 35. 2. Rudă, neam2 (3). Face pe nemușuguri să rîdă. PAMFILE, M. R. I 92.

NEMUȘUG, nemușuguri, s. n. (Reg.) 1. Legătură de familie, rudenie. 2. Rudă, neam. – Magh. nemesség.

nemișug2 sn vz nemușug

nemoșag sn vz nemușug

nemșug sn vz nemușug

Sinonime

NEMUȘUG s. v. înrudire, neam, rubedenie, rudă, rudenie.

nemușug s. v. ÎNRUDIRE. NEAM. RUBEDENIE. RUDĂ. RUDENIE.

Tezaur

NEMUȘUG s. n. (Regional) 1. Legătură de familie; înrudire. cf. mîndrescu, ung. 175. În puterea nemușugului venea tare adesa pe la curtea boierească. i. cr. iii, 35, cf. coman, gl., alr i 485/160, 229, 251. 2. Neam (I 2). Începe a face fel de fel de ghidușii... spre a face pe nemușuguri să rîdă, să vorbească ori să-i adoarmă. pamfile, dușm. 92, cf. alrm i/n h 252, a ii 2. – Pl.: nemușuguri. – Și: nemișug (coman, gl.), nemoșag (alrm i/ii h 252/18), nemșug (mîndrescu, ung. 175, alrm i/ii h 252) s.n. – De la neam.

Intrare: nemușug
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemușug
  • nemușugul
  • nemușugu‑
plural
  • nemușuguri
  • nemușugurile
genitiv-dativ singular
  • nemușug
  • nemușugului
plural
  • nemușuguri
  • nemușugurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemoșag
  • nemoșagul
plural
  • nemoșaguri
  • nemoșagurile
genitiv-dativ singular
  • nemoșag
  • nemoșagului
plural
  • nemoșaguri
  • nemoșagurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemșug
  • nemșugul
plural
  • nemșuguri
  • nemșugurile
genitiv-dativ singular
  • nemșug
  • nemșugului
plural
  • nemșuguri
  • nemșugurilor
vocativ singular
plural
nemișug2 substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemișug
  • nemișugul
plural
  • nemișuguri
  • nemișugurile
genitiv-dativ singular
  • nemișug
  • nemișugului
plural
  • nemișuguri
  • nemișugurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nemușug, nemușugurisubstantiv neutru

regional
  • 1. Legătură de familie. DLRLC DLRM
    • format_quote În puterea nemușugului, venea tare adesa pe la curtea boierească. I. CR. III 35. DLRLC
  • 2. Neam. DLRLC DLRM
    • format_quote Face pe nemușuguri să rîdă. PAMFILE, M. R. I 92. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.