NEDETERMINARE, nedeterminări, s. f. 1. (Mat.) Imposibilitate de a putea afla în mod univoc valorile necunoscutelor care intră într-o problemă. 2. Lipsă de determinare; indeterminare. ♦ Situație incertă, neclară. – Pref. ne- + determinare.

nedeterminare sf [At: DEX / Pl: ~nări / E: ne- + determinare] 1 (Mat) Imposibilitate de a afla în mod unic valorile necunoscutelor care intră într-o problemă. 2 Lipsă de determinare Si: indeterminare. 3 Situație incertă, neclară.

NEDETERMINARE, nedeterminări, s. f. 1. (Mat.) Imposibilitate de a putea afla în mod unic valorile necunoscutelor care intră într-o problemă. 2. Lipsă de determinare; indeterminare. ♦ Situație incertă, neclară. – Ne- + determinare.

NEDETERMINARE, nedeterminări, s. f. (Mat.) Lipsă de determinare a valorii unei mărimi, datorită fie lipsei de date suficiente pentru stabilirea valorii căutate, fie faptului că expresia cu ajutorul căreia se efectuează determinarea nu are sens.

NEDETERMINARE s.f. (Mat.) Lipsă de determinare a valorii unei mărimi. ♦ Incertitudine, imprecizie. [< ne- + determinare].

NEDETERMINARE s. f. incertitudine, imprecizie. ◊ (mat.) lipsă de determinare a valorii unei mărimi. (< ne- + determinare)

nedeterminare s. f., g.-d. art. nedeterminării; pl. nedeterminări

nedeterminare s. f., g.-d. art. nedeterminării; pl. nedeterminări

nedeterminare s. f., g.-d. art. nedeterminării; pl. nedeterminări

NEDETERMINARE s. indeterminare, indeterminație.

NEDETERMINARE s. v. imprecizie.