opțiuni
  • info

9 definiții pentru neclătit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECLĂTIT, -Ă, neclătiți, -te, adj. 1. (Despre rufe, vase etc.) Care nu este clătit. 2. (Înv.) Neclintit. – Pref. ne- + clătit.

neclătit, ~ă a [At: CORESI, EV. 549 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + clătit] 1 (Înv) Care nu se mișcă Si: imobil, nemișcat. 2 (Înv) Care nu poate fi mișcat. 3 (Înv; fig) Solid. 4 (Înv; fig) Durabil. 5 (Înv; d. ființe și acțiunile lor) Statornic. 6 (Înv; d. oameni) Ferm. 7 (Înv) Care nu se modifică Si: neschimbat (2). 8-9 (Înv; pex) Care (nu este sau) nu trebuie atins, vătămat, alterat. 9[1] (Înv) Permanent. 10 (Înv) Constant. 11 (Înv) Veșnic. 12 (D. rufe) Care nu a fost clătit.

  1. Numerotare incorectă a sensurilor: 9 după 9 — LauraGellner

NECLĂTIT, -Ă, neclătiți, -te, adj. (Înv.) Neclintit. – Ne- + clătit.

NECLĂTIT, -Ă, neclătiți, -te, adj. (Învechit și arhaizant) Neclintit. Măria-sa veghează neclătit în hotărîrile sale. SADOVEANU, F. J. 343. O republică bine așezată, Pe temeiuri firești neclătite. BUDAI-DELEANU, Ț. 359.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

neclătit (desp. ne-clă-) adj. m., pl. neclătiți; f. neclătită, pl. neclătite

neclătit (ne-clă-) adj. m., pl. neclătiți; f. neclătită, pl. neclătite

neclătit adj. m. (sil. -clă-), pl. neclătiți; f. sg. neclătită, pl. neclătite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NECLĂTIT adj. v. fix, imobil, neclintit, nemișcat, stabil.

neclătit adj. v. FIX. IMOBIL. NECLINTIT. NEMIȘCAT. STABIL.

Intrare: neclătit
neclătit adjectiv
  • silabație: ne-clă-tit info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neclătit
  • neclătitul
  • neclătitu‑
  • neclătită
  • neclătita
plural
  • neclătiți
  • neclătiții
  • neclătite
  • neclătitele
genitiv-dativ singular
  • neclătit
  • neclătitului
  • neclătite
  • neclătitei
plural
  • neclătiți
  • neclătiților
  • neclătite
  • neclătitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neclătit, neclătităadjectiv

  • 1. (Despre rufe, vase etc.) Care nu este clătit. DEX '09
  • 2. învechit Fix, imobil, neclintit, nemișcat, stabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fix imobil neclintit nemișcat stabil
    • format_quote Măria-sa veghează neclătit în hotărîrile sale. SADOVEANU, F. J. 343. DLRLC
    • format_quote O republică bine așezată, Pe temeiuri firești neclătite. BUDAI-DELEANU, Ț. 359. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + clătit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.