10 definiții pentru neîndurător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neîndurător, ~oare a [At: F (1897) 345 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + îndurător] 1 Care nu iartă Si: (asr) neîndurat (2). 2 Fără milă Si: necruțător, nemilos, (asr) neîndurat (2).

NEÎNDURĂTÓR, -OÁRE, neîndurători, -oare, adj. Care nu iartă; fără milă; nemilos, necruțător, neîndurat. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Pref. ne- + îndurător.

NEÎNDURĂTÓR, -OÁRE, neîndurători, -oare, adj. Care nu iartă; fără milă; nemilos, necruțător, neîndurat. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne- + îndurător.

NEÎNDURĂTÓR, -OÁRE, neîndurători, -oare, adj. Care nu se milostivește, nu iartă; nemilos. ♦ (Adverbial; legat de un adj. prin prep. «de», dă acestuia o valoare de superlativ) Foarte, prea. Am căutat să vedem cît mai multe teatre... dar timpul, neîndurător de scurt, nu ne-a dat răgaz. STANCU, U.R.S.S. 78.

neîndurătór, -oáre adj. Care nu se îndură, nemilos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neîndurătór adj. m., pl. neîndurătóri; f. sg. și pl. neîndurătoáre

neîndurătór adj. m., pl. neîndurătóri; f. sg. și pl. neîndurătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEÎNDURĂTÓR adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. neîngăduitor. 3. adj. v. crud.

NEÎNDURĂTOR adj., adv. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.) 2. adj. intolerant, necruțător, neiertător, neîngăduitor, nemilos, netolerant, (înv.) nesuferitor. (Om ~ cu cei răi.) 3. adj. crud, hain, implacabil, necruțător, neiertător, neînduplecat, nemilos, nemilostiv, (livr.) inexorabil, (rar) neîndurat, nemiluit, (înv.) nemilostivitor, nemilostivnic, (fig.) vitreg. (Soartă ~ a cuiva.)

Intrare: neîndurător
neîndurător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neîndurător
  • neîndurătorul
  • neîndurătoru‑
  • neîndurătoare
  • neîndurătoarea
plural
  • neîndurători
  • neîndurătorii
  • neîndurătoare
  • neîndurătoarele
genitiv-dativ singular
  • neîndurător
  • neîndurătorului
  • neîndurătoare
  • neîndurătoarei
plural
  • neîndurători
  • neîndurătorilor
  • neîndurătoare
  • neîndurătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neîndurător

etimologie:

  • Prefix ne- + îndurător.
    surse: DEX '09