17 definiții pentru naștere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NÁȘTERE, nașteri, s. f. Acțiunea de a (se) naște și rezultatul ei. 1. Aducerea sau venirea pe lume a unei ființe; spec. act fiziologic prin care fătul, ajuns în stadiul de maturitate, este expulzat sau extras din cavitatea uterină; parturiție. ◊ Casă de nașteri = maternitate (din mediul rural). Zi de naștere sau ziua nașterii = zi în care s-a născut cineva; sărbătorire care are loc cu prilejul acestei zile. Nașterea Domnului (sau lui Hristos) = Crăciunul. înainte de nașterea lui Hristos = înaintea erei noastre. După (sau de la) nașterea lui Hristos = din (sau în) era noastră. ◊ Loc. adj. și adv. Din naștere = a) (încă) de când s-a născut; b) conform unei predispoziții naturale. ◊ Loc. adv. Prin naștere = prin structură, prin înclinațiile înnăscute. 2. Origine, proveniență. ◊ Loc. adv. De (sau din) naștere = originar din...; de naționalitate sau de origine etnică... 3. Fig. Apariție, ivire, creare. ◊ Loc. vb. A lua naștere = a apărea, a se ivi. A da naștere = a crea, a produce, a cauza. – V. naște.

naștere sf [At: CORESI, EV. 494 / V: (reg) ~ti~ / Pl: ~ri / E: naște] 1 Expulzare a fătului din cavitatea uterină Si: (rar) născare (1), (pop) facere, (îrg) născut1 (1), născătoare (1), (înv) născătură (1). 2 (Iuz; îs) Casă de (sau pentru) ~ri Maternitate în mediul sătesc. 3 (Reg) Organ genital al femeii. 4 (Reg) Organ genital al iepei Si: născut1 (4), (reg) născoaie. 5 (Înv) Odraslă. 6 (Înv; pex) Familie. 7 (Înv; pex) Neam (10). 8 (Înv; îs) Nume de ~ Nume de familie. 9 Venire pe lume a unei ființe. Si: (pop) născare (2), (îrg) născut1 (4), (înv) născătură (5). 10 (Îs) Act (sau certificat, buletin) de ~ Document oficial redactat de Oficiul stării civile, prin care se constată că o persoană s-a născut. 11 (Reg; îs) Loc de ~ sau locul ~rii, casă de ~ Placentă. 12 (Îs) Zi de ~ sau ziua ~rii Dată la care s-a născut cineva. 13 Sărbătorire care are loc cu prilejul acestei zile. 14-15 (Îljv) Din ~ (Care este) de la începutul existenței Si: congenital. 16-17 (Îal) (Într-un mod) potrivit unor predispoziții naturale. 18 (Îlav) Prin ~ Prin structura naturală, înclinațiile firești. 19 (Bis; îls) A doua ~ Înnoire a ființei individului, produsă prin taina botezului. 20 (Bis; Îal) Înviere din morți și viață veșnică a celor buni, după judecata din urmă. 21 (Îs) ~a Sfântului loan Botezătorul (sau, înv, Botezătorul) Sărbătoare creștină celebrată la 24 iunie. 22 (Îs) ~a Maicii Domnului Sărbătoare creștină celebrată la 8 septembrie. 23 (Îs) ~a Domnului (Iisus Hristos) sau ~a lui Hristos Crăciun. 24 (Și eliptic; îas) Reprezentare iconografică a nașterii lui Iisus Hristos. 25 (Și eliptic; îas) Psalm care se cântă în ajunul Crăciunului. 26 (Îlav) Înainte (sau mai nainte) de ~a lui Hristos Înaintea erei noastre. 27 (Îlav) De la (sau după) nașterea lui Hristos În era noastră. 28 (Îal) Al erei noastre. 29 (Îvr; lpl; determinat prin „cele dintâi”) Drepturi ale întâiului născut. 30 Origine. 31 (Îlav) De (sau din) ~ sau de ~a sa De loc din... 32 (Îal) De naționalitate. 33 (Înv) Loc unde s-a născut cineva. 34 (Înv; pex) Patrie. 35 (Înv; fig) Apariție. 36 (Înv; fig) Cauză. 37 (Înv; fig) Izvor. 38 (Înv; fig) Început. 39 (Îlv) A da ~ A naște (1). 40 (Îal) A crea. 41 (Îal) A produce. 42 (Îal) A provoca. 43 (Îlv) A lua ~ A apărea. 44 (Îal) A se forma. 45 (Îal) A se produce. 46 (Înv; art) Titlu al primei cărți a Bibliei Si: facerea, geneza. 47 (Aht; după fr naissance) Fiecare dintre cele două secțiuni transversale ale unui arc sau ale unei bolți, care formează suprafețele de reazem ale acestora pe infrastructură.

NÁȘTERE, nașteri, s. f. Acțiunea de a (se) naște și rezultatul ei. 1. Aducerea sau venirea pe lume a unei ființe; spec. act fiziologic prin care fătul, ajuns în stadiul de maturitate, este expulzat sau extras din cavitatea uterină; parturiție. ◊ Casă de nașteri = maternitate (din mediul rural). Zi de naștere sau ziua nașterii = zi în care s-a născut cineva; sărbătorire care are loc cu prilejul acestei zile. Nașterea Domnului (sau lui Cristos) = Crăciunul. Înainte de nașterea lui Cristos = înaintea erei noastre. După (sau de la) nașterea lui Cristos = din (sau în) era noastră. ◊ Loc. adj. și adv. Din naștere = a) (încă) de când s-a născut; b) conform unei predispoziții naturale. ◊ Loc. adv. Prin naștere = prin structură, prin înclinațiile înnăscute. 2. Origine, proveniență. ◊ Loc. adv. De (sau din) naștere = originar din...; de naționalitate sau de origine etnică... 3. Fig. Apariție, ivire, creare. ◊ Loc. vb. A lua naștere = a apărea, a se ivi. A da naștere = a crea, a produce, a cauza. – V. naște.

NÁȘTERE, nașteri, s. f. Acțiunea de a (se) naște și rezultatul ei; venire pe lume a unei ființe. A venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit la naștere. ISPIRESCU, L. 2. Care vra să zică, aș fi venit pe lume cu 6 ani înaintea nașterii mele? Mare minune! ALECSANDRI, T. I 344. Nașterea mea costă viața mamei. NEGRUZZI, S. I 247. ◊ Casă de (sau pentru) nașteri = instituție spitalicească la sate, unde sînt îngrijite femeile care nasc și copiii nou-născuți; maternitate (2). Azi are satul școală și-n ulițe pietriș, Și-o casă pentru nașteri. VINTILĂ, O. 37. ◊ Loc. adj. și adv. Din (sau prin) naștere sau (învechit) cu nașterea = originar, de origine; de la început; prin natură. Era... determinat prin naștere la nepozitivism. EMINESCU, N. 35. Grigore Ghica... și Ioniță Sturdza numiți de Poartă domni ai Principatelor erau amîndoi romîni cu nașterea și cu inima. GHICA, S. IV. ◊ Expr. A da naștere = a naște; fig. a crea, a produce, a provoca, a pricinui. Crăițarii, oriunde ar fi căzut... dau naștere la încăierări. MACEDONSKI, O. III 25. A lua naștere = a se naște; fig. a se forma, a fi creat, a apărea. Partidul Comunist din Romînia a luat naștere într-un moment de cotitură radicală în destinele omenirii, în istoria universală, cotitură marcată de victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 8, 84. ◊ (În denumirea unor sărbători religioase, la creștini) Nașterea domnului sau crăciunul.

NÁȘTERE ~i f. v. A NAȘTE și A SE NAȘTE. * Zi de ~ dată când s-a născut cineva. Din ~ de când s-a născut; din născare. Prin ~ prin ereditate. A da ~ a) a naște; b) a face să apară (ceva nou); a crea; a produce; c) a fi cauza care determină, condiționează ceva; a cauza; a stârni; a provoca. A lua ~ a apărea; a se forma. /v. a (se) naște

naștere f. 1. scoatere, venire în lume: ceasul nașterii; 2. nume de sărbători: Nașterea Domnului (25 Dec.), Nașterea Prea-curatei Fecioare (8 Sept.) și Nașterea Sf. Ion Botezătorul (24 Iunie); 3. în special, Nașterea Domnului: părintele vine să ne heretisească cu Nașterea CAR.; 4. fig. origină, început.

náștere f. Acțiunea de a saŭ de a se naște. Fig. Început, origine: a stîrpi rău de la naștere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

náștere s. f., g.-d. art. náșterii; pl. náșteri

náștere s. f., g.-d. art. náșterii; pl. náșteri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NÁȘTERE s. 1. (FIZIOL.) parturiție, procreare, procreație, (înv. și pop.) zămislire, (pop.) facere, născare, (înv. și reg.) născut, (înv.) născătură. (După ~ copilului.) 2. v. fătare. 3. (pop. și fam.) născare. (E prost din ~.) 4. v. origine.

NÁȘTERE s. v. apariție, copil, creație, facere, geneză, ivire, odraslă, patrie, progenitură, țară, vlăstar.

NAȘTERE s. 1. parturiție, procreare, procreație, (înv. și pop.) zămislire, (pop.) facere, născare, (înv. și reg.) născut, (înv.) născătură. (După ~ copilului.) 2. fătare, fătat. (~ unui vițel.) 3. obîrșie, origine, proveniență, (livr.) extracție, matrice, stirpe, (rar) provenire, spiță, (astăzi rar) seminție, (înv. și reg.) neam, (înv.) purcedere, purces. (Era țăran prin ~.)

naștere s. v. APARIȚIE. COPIL. CREAȚIE. FACERE. GENEZĂ. IVIRE. ODRASLĂ. PATRIE. PROGENITURĂ. ȚARĂ. VLĂSTAR.

Naștere ≠ deces, moarte, răposare


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

NAȘTERE. Subst. Naștere, născare (pop.), născut (înv. și reg.), parturiție (med.); naștere normală, eutocie; (naștere cu) cezariană. Fătare, fătat. Procreare, procreație, concepere, zămislire (înv. și reg.), reproducere, reproducție, înmulțire, prăsire, prăsit. Făt, fetus; Nou-născut. Casă de nașteri, maternitate. Fătătoare (pop.). Natalitate. Obstetrică, ginecologie. Mamoș, obstetrician; moașă. Adj. Născut, fătat (despre animale). Prăsit (despre animale). Procreator, prolific, prăsitor (despre animale). Vb. A naște, a acușa (franțuzism), a face copii, a procrea, a zămisli (înv. și reg.), a concepe, a da viață, a da ființă, a aduce pe lume; a se înmulți, a se reproduce; a face pui, a pui (reg.), a făta, a se prăsi, a se înmulți, a se reproduce, a plodi (pop.), a cățeli (pop., despre cățele, lupoaice, vulpoaice). A se naște, a veni pe lume, a vedea lumina zilei (fig.). V. existență, început.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

náștere, nașteri s. f. Acțiunea de a (se) naște și rezultatul ei; aducere pe lume a unei ființe; apariție. ♦ Nașterea Domnului (Iisus Hristos) = a) sărbătoare creștină a întrupării Domnului, care are loc la 25 decembrie; Crăciunul; b) (de obicei eliptic) reprezentare iconografică a lui Iisus Hristos; c) (și eliptic) numele troparului care se cântă în ajunul Crăciunului, când preoții umblă cu „Nașterea”. ◊ Nașterea sfântului Ioan Botezătorul = sărbătoare creștină celebrată la 24 iunie; sânziene, drăgaică. ◊ Nașterea Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari sărbători creștine domnești, în care se prăznuiește ziua de naștere a Fecioarei Maria la 8 septembrie. ◊ Expr. Înainte de nașterea lui Hristos (prescurtat î. Hr.) = înaintea erei noastre. ◊ De la (sau după) nașterea lui Hristos = în (sau din) era noastră. ♦ (Înv., la pl.; determinat prin „cele dintâi”) Drepturile întâiului născut. – Din naște.

NÁȘTERE (< naște) s. f. 1. Acțiunea de a naște (1); totalitatea fenomenelor mecanice și fiziologice prin care fătul (viabil) este expulzat sau extras prin căila naturale din cavitatea uterină. N. poate fi la termen (38-42 săptămâni) sau prematură (între 28 și 37 de săptămâni), spontană sau provocată, normală (eutocică) sau anormală (distocică). Sin. parturiție.Loc. Din naștere = a) din momentul în care s-a născut: b) potrivit unor predispoziții naturale, din vocație. 2. Origine (2), obârșie (2), proveniență, geneză. 3. Fig. Apariție, ivire, început. ◊ Expr. A da naștere = a crea, a produce, a provoca. ◊ A lua naștere = a apărea, a se forma, a se produce.

Intrare: naștere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • naștere
  • nașterea
plural
  • nașteri
  • nașterile
genitiv-dativ singular
  • nașteri
  • nașterii
plural
  • nașteri
  • nașterilor
vocativ singular
plural

naștere

  • 1. Acțiunea de a (se) naște și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Aducerea sau venirea pe lume a unei ființe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit la naștere. ISPIRESCU, L. 2.
        surse: DLRLC
      • Care vra să zică, aș fi venit pe lume cu 6 ani înaintea nașterii mele? Mare minune! ALECSANDRI, T. I 344.
        surse: DLRLC
      • Nașterea mea costă viața mamei. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. prin specializare Act fiziologic prin care fătul, ajuns în stadiul de maturitate, este expulzat sau extras din cavitatea uterină.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: parturiție
      • 1.1.2. Casă de nașteri = maternitate (din mediul rural).
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: maternitate un exemplu
        exemple
        • Azi are satul școală și-n ulițe pietriș, Și-o casă pentru nașteri. VINTILĂ, O. 37.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Zi de naștere sau ziua nașterii = zi în care s-a născut cineva; sărbătorire care are loc cu prilejul acestei zile.
        surse: DEX '09
      • 1.1.4. Nașterea Domnului (sau lui Hristos) = Crăciunul.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: Crăciun (sărbătoare)
      • 1.1.5. Înainte de nașterea lui Hristos = înaintea erei noastre.
        surse: DEX '09
      • 1.1.6. După (sau de la) nașterea lui Hristos = din (sau în) era noastră.
        surse: DEX '09
      • 1.1.7. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Din (sau prin) naștere sau (învechit) cu nașterea = (încă) de când s-a născut.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Era... determinat prin naștere la nepozitivism. EMINESCU, N. 35.
          surse: DLRLC
      • 1.1.8. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Din (sau prin) naștere sau (învechit) cu nașterea = conform unei predispoziții naturale.
        surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
        exemple
        • Grigore Ghica... și Ioniță Sturdza numiți de Poartă domni ai Principatelor erau amîndoi romîni cu nașterea și cu inima. GHICA, S. IV.
          surse: DLRLC
      • 1.1.9. locuțiune adverbială Prin naștere = prin structură, prin înclinațiile înnăscute.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.2.1. locuțiune adverbială De (sau din) naștere = originar din...; de naționalitate sau de origine etnică...
        surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi naște
    surse: DEX '98 DEX '09