3 definiții pentru năstăvit
Explicative DEX
năstăvit, ~ă a [At: ALR I, 1517/49 / Pl: ~iți, ~e / E: ns cf stăvi] (Ban; d. copii) Neastâmpărat (1).
Arhaisme și regionalisme
năstăvit, năstăvită, adj. (reg.; despre copii) neastâmpărat, nepotolit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NĂSTĂVIT, -Ă adj. (Prin Ban.; despre copii) Neastîmpărat (1), nepotolit. Cf. alr i 1 517/49, 79. Îi năstăvit din cale-afară. cv 1950, nr. 4, 45. – Pl.: năstăviți, -te. – Cf. stăvi.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de dianartemis
- acțiuni
Intrare: năstăvit
năstăvit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)