17 definiții pentru năpârstoc (degetar) năpăstroc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năpârstoc, ~oa [At: BĂRAC, T. 72/31 / V: (reg) napostroc, năpăr~, năpăstroc, ~âstroc, năprâs~, năpustroc, nopostroc, nopros~ / Pl: ~oci, ~oace / E: bg напръсток] 1 sn (Îvp) Degetar folosit la cusut. 2 sn Recipient foarte mic. 3 sn (Udp „de”). 4 smf (Fam) Epitet alintător pentru un copil. 5 smf (Pex; prt) Om mic de statură. 6 smf Om neputincios. 7 smf (Olt) Copil mezin.

NĂPÂRSTÓC, -OÁCĂ, năpârstoci, -oace, s. m. și f., s. n. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok.

NĂPÂRSTÓC, -OÁCĂ, năpârstoci, -oace, subst. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok.

NĂPÂRSTÓC ~oáce n. pop. Obiect de croitorie, care se îmbracă pe degetul cu care se împunge acul în cusătură; degetar. /<bulg. năprăstok

năpârstoc n. Mold. degetar fără fund. [Slav. NAPRŬSTŬKŬ, din PRŬSTŬ, deget].

năpăstroc s vz năpârstoc

nopostroc sn vz năpârstoc

noprostoc sn vz năpârstoc

NĂPĂSTRÓC s. n.[1] v. năpîrstoc1. corectată

  1. În original s. m., dar la intrarea principală este menționat s.n.. — gall

NĂPÎRSTÓC1, năpîrstoace, s. n. (Regional) Degetar (fără fund). Am un năpîrstoc, Șade jos la foc Și dă cu săgețile În toate părțile Și ustură și bășică Și frige și mușcă (Scînteile). PĂSCULESCU, L. P. 99. – Variantă: năpăstróc s. n.

năpîrstóc n. pl. oace (vsl. na-prŭstŭkŭ, de deget, d. prĭstŭ, deget; rus. naperstok, sîrb. naprstak și napršnjak, bg. naprŭstnik, degetar. V. pîrslea). Munt. Rar. Degetar. Fig. Iron. Om prea scund. – În Ial. și năpîstroc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

năpârstóc2 (degetar) (pop.) s. n., pl. năpârstoáce

năpârstóc (degetar) s. n., pl. năpârstoáce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂPÂRSTÓC s. v. degetar, pici, prichindel, puști, țânc.

năpîrstoc s. v. DEGETAR. PICI. PRICHINDEL. PUȘTI. ȚÎNC.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

năpîrstóc (năpârstoáce), s. n. – Degetar. – Megl. năprostoc. Sl. *naprŭstŭkŭ, din prĭstŭ „deget” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 211; Tiktin), cf. bg. naprŭstnik, sb. naprstak, rus. naperstok.

Intrare: năpârstoc (degetar)
năpârstoc2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năpârstoc
  • năpârstocul
  • năpârstocu‑
plural
  • năpârstoace
  • năpârstoacele
genitiv-dativ singular
  • năpârstoc
  • năpârstocului
plural
  • năpârstoace
  • năpârstoacelor
vocativ singular
plural
năpăstroc substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năpăstroc
  • năpăstrocul
  • năpăstrocu‑
plural
  • năpăstroace
  • năpăstroacele
genitiv-dativ singular
  • năpăstroc
  • năpăstrocului
plural
  • năpăstroace
  • năpăstroacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

năpârstoc (degetar) năpăstroc

  • 1. popular Degetar (folosit la cusut).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: degetar un exemplu
    exemple
    • Am un năpîrstoc, Șade jos la foc Și dă cu săgețile În toate părțile Și ustură și bășică Și frige și mușcă (Scânteile). PĂSCULESCU, L. P. 99.
      surse: DLRLC

etimologie: