19 definiții pentru năjit nejit nejid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂJÍT s. n. (Pop.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. – Din bg. nežit.

NĂJÍT s. n. (Pop.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. – Din bg. nežit.

năjit, ~ă [At: CREANGĂ, P. 111 / V: (reg) mijit ssg, nejid ssg, nejit, nijit / Pl: (5) ~iți, ~e / E: bg нежит] 1 ssg (Mpp) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii Si: (reg) năjitură. 2 ssg (Îe) A-și face de ~ A căuta ceartă, bătaie. 3 ssg (Reg) Cerumen. 4 ssg (Mpp) Boală care se manifestă prin apariția unor bube pe obrazul oilor, prin inflamația ugerului sau a pulpei, la oi și la vaci. 5 a (Reg; d. oi, vaci; îf nejit) Bolnav de năjit (4). 6 ssg (Bot; Buc) Pochivnic (Asarum europaeum). corectată

NĂJÍT s. n. Nume generic dat de popor nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii, a ugerului vitelor etc. Scăpăm de friguri. Dă peste noi năjitul. Ni se umflă gingiile. STANCU, D. 278. Sper că te-ai scăpat de tot de năjit și că te-ai și pus pe hrană regulată. CARAGIALE, O. VII 139. (În superstiții) Băbătia lui... ba-i e făcut de năjit, ba că-i e făcut pe ursită. CREANGĂ, P. 111.

NĂJÍT n. pop. 1) (denumire generica) Durere nevralgică (de urechi, de dinți etc.) provenită din răceală. 2) Inflamație a ugerului la unele animale (vaci, oi). /<bulg. nežit

năjit n. Mold. 1. inflamațiunea urechii: ba i-a făcut de năjit CR.; 2. boală de oi (când au bube pe obraz). [Ceh. NEJIT, uimă].

năjít și nejít n., pl. urĭ (vsl. nezitu, rut. néžĭt, pol. niežyt, -yd, catar, ceh. nežit, -id, ulcer purulent). Pop. Otită externă.

nijit, ~ă ssg, a vz năjit


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂJÍT s. v. ceară, cerumen.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

năjít (-turi), s. n. – Otită, inflamație a urechii. Sl. nežitŭ (Cihac, II, 209; Conev 92), cf. sb., ceh. nežit.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năjít, (năjât, nejit, nejid, nejât), s.n. – (reg.) 1. (med.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. (Bârlea, 1924; Țiplea, 1906; Papahagi, 1925); „Nejid pă strigare, / Nejid pân poteca cea mare” (Papahagi, 1925). 2. Afecțiune care apare la juninci, la prima gestație: „Ugerul se face ca piatra și începe să se umfle tot corpul animalului. Pentru tratament se aplică comprese cu apă rece, apoi se afumă animalul cu putregai de răchită aprins și se fac frecții cu usturoi. În timp ce se afumă, se descântă: Nejâte, / Pricăjâte, / Ieși de unde ești” (Memoria, 2004: 1.073). 3. Rău, necaz, boală: „Nejâtu-i de nouă feluri: / Luat pân didioti, / Luat pân supărare, / Luat pân pofta cea mare...” (Calendar, 1980: 125). – Din sl. nežitŭ (Scriban; Cihac, Conev, cf. DER), bg. nežit (DEX, MDA), ceh. nejit „uimă” (Șăineanu).

năjít, (năjât, nejit, nejid, nejât), s.n. – 1. (med.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. (Bârlea 1924; Țiplea 1906: Papahagi 1925): „Nejid pă strigare, / Nejid pân poteca cea mare” (Papahagi 1925). 2. Afecțiune care apare la juninci, la prima gestație: „Ugerul se face ca piatra și începe să se umfla tot corpul animalului. Pentru tratament se aplică comprese cu apă rece, apoi se afumă animalul cu putregai de răchită aprins și se fac frecții cu usturoi. În timp ce se afumă, se descântă: Nejâte, / Pricăjâte, / Ieși de unde ești” (Memoria 2004: 1073). 3. Rău, necaz, boală: „Nejâtu-i de nouă feluri: / Luat pân didioti, / Luat pân supărare, / Luat pân pofta cea mare...” (Calendar 1980: 125). – Din sl. nežitu (DER).

Intrare: năjit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năjit
  • năjitul
  • năjitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • năjit
  • năjitului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nejit
  • nejitul
plural
genitiv-dativ singular
  • nejit
  • nejitului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nejid
  • nejidul
plural
genitiv-dativ singular
  • nejid
  • nejidului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

năjit nejit nejid

  • 1. popular Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ceară cerumen 3 exemple
    exemple
    • Scăpăm de friguri. Dă peste noi năjitul. Ni se umflă gingiile. STANCU, D. 278.
      surse: DLRLC
    • Sper că te-ai scăpat de tot de năjit și că te-ai și pus pe hrană regulată. CARAGIALE, O. VII 139.
      surse: DLRLC
    • în superstiții Băbătia lui... ba-i e făcut de năjit, ba că-i e făcut pe ursită. CREANGĂ, P. 111.
      surse: DLRLC
  • 2. Inflamație a ugerului la unele animale (vaci, oi).
    surse: DLRLC NODEX

etimologie: