MĂTURELE s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată în numeroase ramuri subțiri, cu floarea compusă, de culoare roz; crește prin locuri aride, mărăcinișuri și poieni (Centaurea jurineifolia).

MĂTUREA, -ICĂ, măturele, s. f. 1. Diminutiv al lui mătură. ♦ Mătură (1) mică pentru periat hainele. 2. (La pl.; în forma măturele) Plantă erbacee albă și păroasă din familia compozitelor, cu tulpina ramificată și cu floarea compusă, de culoare roz (Centaurea jurineifolia). 3. (La pl. art.; în forma măturelele) Numele unui dans popular. [Pl. și: măturici] – Mătură + suf. -ică.^[1]

măturea sf [At: DLR / Pl: ~ele / E: măturică css] 1-3 Măturică (1-3). 4 (Lpl) Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu floarea compusă, de culoare roz (Centaurea jurineifolia). 5 (Lpl; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 6 (Lpl; art.) Melodie după care se execută măturelele (5).

MĂTUREA, -ICĂ, măturele, s. f. 1. Diminutiv al lui mătură. ♦ Mătură (1) mică pentru periat hainele. 2. (La pl.; în forma măturele) Plantă erbacee albă și păroasă din familia compozitelor, cu tulpina ramificată și cu floarea compusă, de culoare roz (Centaurea jurineifolia). [Pl. și: măturici] – Mătură + suf. -ică.

MĂTUREA ~ele f. (diminutiv de la mătură) la pl. Plantă erbacee păroasă cu tulpina ramificată și cu flori roz. /mătură + suf. ~ea

măturele (plantă) s. f. pl.

măturele (plantă) s. f. pl., art. măturelele

măturele (bot.) s. f. pl.

măturelele (dans) s. f. pl. art., neart. măturele

*măturelele (dans) s. f. pl. art., neart. măturele

măturea s.f. măturică, măturice, măturiță, <rar> măturișcă.