10 definiții pentru mâncăcios (s.m.)

Explicative DEX

MÂNCĂCIOS, -OASĂ, mâncăcioși, -oase, adj., s. m. și f. (Ființă) care mănâncă mult (și des), care are mare poftă de mâncare; (om) mâncău. – Mânca + suf. -ăcios.

MÂNCĂCIOS, -OASĂ, mâncăcioși, -oase, adj., s. m. și f. (Ființă) care mănâncă mult (și des), care are mare poftă de mâncare; (om) mâncău. – Mânca + suf. -ăcios.

mâncăcios, ~oa smf, a [At: (a. 1689) GCR I, 285/28 / Pl: ~oși, ~oase / E: mânca + -(ă)cios] 1-2 (Persoană) care mănâncă mult și des, lacom la mâncare Si: (reg) mățos (1-2), mâncaci (1-2), mâncău (1-2), măncăreț (1-2), mâncător (1-2).

MÂNCĂCIOS ~oasă (~oși, ~oase) și substantival Care mănâncă mult și cu lăcomie. /a mânca + suf. ~ăcios

mâncăcios a. și m. cui place să mănânce într’una, lacom: om mâncăcios.

Ortografice DOOM

mâncăcios adj. m., s. m., pl. mâncăcioși; adj. f., s. f. mâncăcioa, pl. mâncăcioase

mâncăcios adj. m., s. m., pl. mâncăcioși; adj. f., s. f. mâncăcioasă, pl. mâncăcioase

mâncăcios adj. m., s. m., pl. mâncăcioși; f. sg. mâncăcioasă, pl. mâncăcioase

Sinonime

MÂNCĂCIOS adj., s. 1. adj. avid, lacom, nesătul, nesățios, pofticios, (livr.) insațiabil, vorace, (rar) lăcomit, lăcomos, (înv. și reg.) mâncător, (reg.) lingareț, mâncăreț, (Mold.) hulpav, (înv.) hrănaci, mâncaci. (Om ~.) 2. s. v. mâncău.

mâncăcios, -oa adj., s.m., s.f. 1 adj. (despre ființe) <pop. și fam.> hrănaci. Este atât de mâncăcios, încât ar mânca întruna. 2 adj. (despre ființe) avid, insațiabil, lacom, nesătul, nesățios, pofticios, vorace, <livr.> adefag, edace, <rar> lăcomit, <pop. și fam.; deprec.> nehalit, <pop.> hulpav, lăcomos, <înv. și reg.> lingăreț, lupav, mâncător, <reg.> burcaș, codriș, gituos, hârbareț, hlipicios, holpan, leșinat2, limpăit, lincăit, lingăreț, lingăricios, lișcotos, mâncăreț, meschericios, neplin, nestașnic, <înv.> mâncaci, <fig.; pop. și fam.> mâțos, <fig.; înv. și reg.> desfundat2, <fig.; reg.> destupat, mățos. Trebuie să pregătească multă mâncare pentru că are patru băieți voinici și mâncăcioși. 3 s.m., s.f., adj. gurmand, <pop.> găman, <fam.> gurmet, <fam.; glum. sau peior.> mâncău, <înv. și reg.> licău, <reg.> folticos, hlipicios, hupit, hutupală, lincăit, mâncălău, <reg.; deprec. sau peior.> ghiorlan, <reg.; iron.> găulea, <înv.> legumăreț, licăritor1, <arg.> înfulecos. Este un mare mâncăcios căruia îi plac mâncărurile bune.

MÎNCĂCIOS adj., s. 1. adj. avid, lacom, nesătul, nesățios, pofticios, (livr.) insațiabil, vorace, (rar) lăcomit, lăcomos, (înv. și reg.) mîncător, (reg.) lingareț, mîncăreț, (Mold.) hulpav, (înv.) hrănaci, mîncaci. (Om ~.) 2. s. mîncău, (pop.) găman, (reg.) folticos, hutupală, mîncălău. (E un mare ~.)

Intrare: mâncăcios (s.m.)
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâncăcios
  • mâncăciosul
  • mâncăciosu‑
plural
  • mâncăcioși
  • mâncăcioșii
genitiv-dativ singular
  • mâncăcios
  • mâncăciosului
plural
  • mâncăcioși
  • mâncăcioșilor
vocativ singular
  • mâncăciosule
plural
  • mâncăcioșilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mâncăcios, mâncăcioșisubstantiv masculin
mâncăcioa, mâncăcioasesubstantiv feminin
mâncăcios, mâncăcioaadjectiv

  • 1. (Ființă) care mănâncă mult (și des), care are mare poftă de mâncare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mâncău
    • format_quote [Mierlele] sînt foarte mîncăcioase... și le place cu deosebire strugurii. ODOBESCU, S. III 27. DLRLC
etimologie:
  • Mânca + -ăcios. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.