9 definiții pentru mutulă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUTULĂ, mutule, s. f. (Arhit.) Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. – Din fr. mutule.
MUTULĂ, mutule, s. f. (Arhit.) Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. – Din fr. mutule.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mutulă sf [At: DN / Pl: ~le / E: fr mutule, lat mutulus] (Aht) Ornament al antablamentului, în ordinul doric, care corespunde cu trigliful.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUTULĂ s.f. v. mutul.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUTULĂ s. f. (arhit.) modilion în antablamentul doric, situat sub cornișă, deasupra fiecărui triglif. (< fr. mutule)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MUTUL s.m. (Arhit.) Ornament în formă de consolă așezat sub cornișă, deasupra fiecărui triglif. [Var. mutulă s.f. / < fr. mutule, lat. mutulus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mutulă s. f., g.-d. art. mutulei; pl. mutule
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mutulă s. f., g.-d. art. mutulei; pl. mutule
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mutulă s. f., g.-d. art. mutulei; pl. mutule
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MUTÚLI (< fr., lat.) s. m. pl. (ARHIT.) Ornamente ale antablamentului ordinului doric, constând din plăci înclinate, corespunzătoare ca lățime triglifelor. Situate sub lăcrimar, amintesc de extremitatea unui căprior.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mutulă, mutulesubstantiv feminin
- 1. Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- mutule DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.