13 definiții pentru mureșeană mureșeancă mureșancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUREȘEÁN, -Ă, mureșeni, -e, s. m. adj. (Bărbat) originar sau locuitor din regiunea Mureșului. – Mureș (n. pr.) + suf. -ean.

MUREȘEÁNCĂ, mureșence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din regiunea Mureșului. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Mureșean + suf. -că.

MUREȘEÁN, -Ă, mureșeni, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în regiunea Mureșului sau este originară din această regiune. – Mureș (n. pr.) + suf. -ean.

MUREȘEÁNCĂ, mureșence, s. f. 1. Femeie care locuiește în regiunea Mureșului sau este originară din această regiune. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Mureșean + suf. -că.

MUREȘÁNCĂ ~énce f. 1) Femeie care face parte din populația de bază a județului Mureș sau este originară din județul Mureș. 2) Femeie din județul Mureș. /mureșean + suf. ~ancă

MUREȘEÁN ~éni m. Persoană care face parte din populația de bază a județului Mureșului sau este originară din județul Mureș. /Mureș n. pr. + suf. ~ean


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!mureșeán adj. m., s. m., pl. mureșéni; adj. f. mureșeánă, pl. mureșéne

mureșeáncă s. f., g.-d. art. mureșéncei; pl. mureșénce

mureșeán s. m., adj. m., pl. mureșéni; f. sg. mureșeánă, g.-d. art. mureșénei, pl. mureșéne

mureșeáncă s. f., g.-d. art. mureșéncei; pl. mureșénce


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mureșeán, mureșéni, s.m. (reg.) 1. locuitor din zona Mureșului. 2. plutaș. 3. (s.n.) vânt care bate dinspre Mureș.

Intrare: mureșeană
substantiv feminin (F28)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mureșeancă
  • mureșeanca
plural
  • mureșence
  • mureșencele
genitiv-dativ singular
  • mureșence
  • mureșencei
plural
  • mureșence
  • mureșencelor
vocativ singular
  • mureșeancă
  • mureșeanco
plural
  • mureșencelor
substantiv feminin (F30)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mureșancă
  • mureșanca
plural
  • mureșence
  • mureșencele
genitiv-dativ singular
  • mureșence
  • mureșencei
plural
  • mureșence
  • mureșencelor
vocativ singular
  • mureșancă
  • mureșanco
plural
  • mureșencelor

mureșean mureșeancă mureșancă

etimologie:

  • nume propriu Mureș + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

mureșeancă mureșean mureșancă

  • 1. Femeie originară sau locuitoare din regiunea Mureșului.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. articulat Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Mureșean + sufix -că.
    surse: DEX '09 DEX '98